PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI AI JUDEŢULUI NEAMŢ ÎN LUNA IUNIE 2021

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI AI JUDEŢULUI NEAMŢ ÎN LUNA IUNIE 2021

INDUSTRIE

Indicii producţiei industriale

 

1.1 Comparaţie cu luna precedentă

Producţia industrială (serie brută) realizată în luna Iunie  2021, comparativ cu luna Mai  2021, a fost  mai mare  cu  8,14 %.

S-au înregistrat  producţii mai mari faţă de luna Mai 2021  în: industria bunurilor intermediare (+6,31 %) industria bunurilor de capital (+ 20,26 %), industria bunurilor de uz curent  (+15,12 %) şi  în industria  energetică (+ 13,08 %).

Au avut loc scăderi  în : industria bunurilor de folosinţă îndelungată  (- 1,15%)

1.2 Comparaţie cu luna corespunzătoare din anul precedent

Comparativ cu luna Iunie 2020, producţia industrială (serie brută) realizată în luna Iunie 2021  a fost cu 24,18 % mai mare.

S-au înregistrat creşteri determinate de realizarea unor producţii mai mari  în:, industria bunurilor intermediare (+32,41 %), în industria energetică (+39,30 %). industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+82,74 %) şi  industria bunurilor de capital (+29,44% ).

 S-au înregistrat  scăderi ale producţiei realizate în luna Iunie 2021 față de luna Iunie 2020 în : industria bunurilor de uz curent (-8,36 %).

1.3 Comparaţie cu perioada 1.I.- 30.VI.2020

Producţia industrială (serie brută) realizată în perioada ianuarie-iunie din anul 2021 s-a situat peste nivelul  celei realizate în aceeaşi perioadă din anul 2019 cu 23,81 %, datorită creşterilor înregistrate  în: industria energetică (+28,07 %), industria bunurilor intermediare (+34,27%),  industria bunurilor de capital (+36,05%) şi în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+78,75% ).

S-au înregistrat  scăderi ale producţiei realizate în  industria bunurilor de uz curent (-12,05 %).

  1. Cifra de afaceri din industrie

2.1 Comparaţie cu luna precedentă

Cifra de afaceri a întreprinderilor cu activitate principală de industrie, realizată în luna Iunie 2021, a fost cu 18,6 % mai mare faţă de cifra de afaceri înregistrată în luna mai 2021 , datorită creșterii producţiei realizate în industria prelucrătoare (-18,8%).

2.2 Comparaţie cu luna corespunzătoare din anul precedent

Cifra de afaceri a întreprinderilor cu activitate principală de industrie, realizată în luna Iunie 2021 , a fost cu 23,3 % mai mare faţă de cifra de afaceri înregistrată în luna corespunzătoare din anul precedent, datorită creșterii producţiei realizate în industria prelucrătoare .

2.3 Comparaţie cu perioada 1.I.-30.VI.2020

În perioada ianuarie-iunie din anul 2021, cifra de afaceri a unităţilor cu activitate principală de industrie a fost cu 24,6 % mai mare faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent.

Cifra de afaceri totală înregistrată în perioada ianuarie-iunie 2021 a fost realizată în proporţie de 52,9 % pe piaţa internă şi 47,1  % pe piaţa externă.

După structura pe clase de mărime a unităţilor care au participat la realizarea cifrei de afaceri, aceasta a fost realizată în proporţie de 0,48 % de microîntreprinderi (0-9 salariaţi), 2,30 % de întreprinderile mici (10-49 salariaţi), 40,29 % de întreprinderile mijlocii (50–249 salariaţi) şi 56,92 % de întreprinderile mari (peste 250 salariaţi).

 

  1. COMERŢ INTERNAŢIONAL

3.1 Comparaţie cu perioada 1.01-30.04.2020

În perioada 1.I.-30.04.2021, exporturile FOB au însumat 132426 mii Euro, mai mari  cu  19,00 % comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent, iar importurile CIF au fost de 148378 mii Euro, mai mari  cu  16,3 % faţă de perioada 1.I.-30.04.2020.

Soldul balanţei comerciale FOB / CIF pe perioada 1.I.- 30.04.2021  se cifrează la  -15952  mii Euro.

Cele mai mari ponderi în cadrul exporturilor realizate în perioada 1.I.- 30.04.2021  s-au înregistrat la: Textile si articole din textile (35,32 %),  Mijloace şi materiale de transport  (23,76 %),  Metale comune si articole din acestea  (11,06 %).

În ceea ce priveşte importul, ponderi mai mari s-au înregistrat la: Textile si articole din textile (27,31 %), Maşini, aparate şi echipamente electrice (14,74 % ) ,Materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (17,07%).

3.2 Comparaţie cu luna precedentă

În luna aprilie 2021 , exporturile FOB au fost mai mari faţă de luna martie 2021  cu 361 mii Euro ( +0.98%), iar importurile CIF au fost mai mici cu 5064 mii Euro (-11,38%) faţă de luna anterioară. 

3.3 Comparaţie cu luna corespunzătoare din anul precedent

În luna aprilie  2021, exporturile FOB au fost mai mari  cu  21662 mii  Euro (+59,07%) faţă de luna aprilie  2020, iar importurile CIF au fost mai mari cu 17048 mii Euro (+43,24%) faţă de aceeaşi lună din anul precedent.

 

  1. TURISM 

În luna iunie 2021, în activitatea de turism,  au funcţionat 261 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică (care deţin certificat de clasificare aprobat de Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului-Departamentul pentru turism şi care au o capacitate de cazare de minimum 10 locuri-pat), cu un număr total de camere oferite turiştilor de 2584 şi un număr total de locuri-pat oferite turiştilor de 5791.

Capacitatea de cazare turistică în funcţiune în luna iunie 2021 a fost de 171350 locuri-zile, cu 43,8% mai mare faţă de luna iunie 2020.

Ponderea cea mai mare în totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune o deţin pensiunile agroturistice (37,4%), urmate de hoteluri  (29,0%), iar restul tipurilor de structuri de cazare deţin 33,6%. 

În luna iunie 2021, turiştii din judeţul Neamţ au ales cazarea în hoteluri (într-un procent de 34,4% din numărul sosirilor pe total judeţ și în pensiunile agroturistice (într-un procent de 32,6% din numărul sosirilor pe total judeţ). Din punct de vedere al categoriei de clasificare remarcăm că, într-un procent de 67,8%, turiştii care au vizitat judeţul Neamţ în luna iunie 2021, au preferat cazarea în unităţile din categoria 3 stele și 16,1% dintre turiști, în unitățile de 4 stele.

Localitatea cea mai vizitată de turişti a fost Piatra Neamț (20,7% din numărul total al sosirilor turiştilor înregistraţi în luna iunie 2021). Pe locul al doilea se află localitatea Ceahlău (19,5% din numărul total al sosirilor turiştilor), pe locul al treilea localitatea Alexandru cel Bun (12,8% din numărul total al sosirilor turiştilor) şi pe locul al patrulea localitatea Bicaz (7,9% din numărul total al sosirilor turiştilor).

Durata medie a şederii, în perioada analizată, pe total turişti a fost de 1,9 zile/turist, la turiştii români de 1,8 zile/turist, iar la turiştii străini a fost de 2,0 zile/turist. 

Din cei 309 vizitatori străini, 291 provin din ţări situate în Europa.

În luna iunie 2021, cei mai mulţi turişti străini au fost din: Republica Moldova (47 turiști), Polonia (45 turiști), Italia (39 turişti) și Germania (32 turiști). 

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune a fost, în luna iunie 2021, de 20,4% pe total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, cu 11,9 puncte procentuale mai mare faţă de indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune din luna iunie 2020. 

            Atenţie! Numărul de sosiri, respectiv înnoptări nu include persoanele aflate în carantină, cazate în structurile turistice. 

IMPORTANT!

Informaţiile pentru lunile: iunie 2020 și iunie 2021 surprind impactul crizei COVID-19 şi al măsurilor luate de autorităţi ca urmare a decretării stării de urgență, respectiv a stării de alertă pe teritoriul României.

 

PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ

  1. Efectivul salariaţilor din economia judeţului la sfârşitul lunii iunie 2021 era de 88331[1] persoane, mai mare cu 127persoane faţă de luna mai 2021 şi în creștere cu 1314 persoane faţă de luna iunie 2020. Din totalul salariaţilor, 3855 persoane (4,4%) lucrau în agricultură, vânătoare şi servicii anexe; silvicultură şi pescuit, 30996 persoane (35,1%) lucrau în industrie şi construcţii, iar  53480 persoane (60,5%) lucrau în servicii. 
  1. Câştiguri salariale 

Câştigul salarial mediu nominal brut realizat pe ansamblul economiei naţionale în luna iunie 2021 a fost de  5779 lei/salariat, cu  1,5 % mai mare  decât în luna mai 2021, iar cel net de 3541 lei/salariat, în creștere cu 49 lei (+1,4%) faţă de luna mai2021.

În luna iunie 2021, în majoritatea activităţilor din sectorul economic[2], nivelul câştigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanțe deosebite ori de fidelitate), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câștigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producție ori încasărilor mai mari (funcție de contracte/proiecte), reluării activității anumitor agenți economici, cât și disponibilizărilor de personal cu câștiguri salariale mai mici față de medie, din unele activități economice.

Cele mai semnificative creșteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

  • cu 20,9% în activităţi de editare;
  • între 10,5% și 15,0% în telecomunicaţii, transporturi aeriene, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a;
  • între 5,0% și 9,5% în fabricarea produselor din tutun, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei, inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte;
  • între 3,0% și 5,0% în fabricarea produselor textile, alte activităţi industriale n.c.a., fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), hoteluri şi restaurante, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), fabricarea băuturilor, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, industria alimentară, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice).

Scăderile câștigului salarial mediu net față de luna mai 2021 au fost determinate de acordarea în luna precedentă de premii ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de încasările mai mici (funcție de contracte/proiecte), precum și de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, în unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

  • cu 16,1% în extracţia cărbunelui superior şi inferior, respectiv cu 9,6% ȋn extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale;
  • între 1,0% și 4,0% în tranzacţii imobiliare, activităţi de servicii anexe extracţiei, industria metalurgică, transporturi terestre şi transporturi prin conducte, activităţi profesionale, științifice şi tehnice, colectarea şi epurarea apelor uzate.

În sectorul bugetar[3] s-au înregistrat ușoare creșteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învățământ (+0,5%), respectiv în administrație publică (+0,1%). În sănătate şi asistență socială, câștigul salarial mediu net a scăzut comparativ cu luna precedentă (-2,0%).

În judeţul Neamţ, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 4555 /salariat, iar cel net de 2793 lei/salariat, fiind  mai mare cu 0,8 % faţă de câştigul salarial mediu nominal net realizat în luna mai 2021. 

 

  1. ŞOMAJ 

Numărul şomerilor înregistraţi în judeţul Neamţ la sfârşitul lunii iunie 2021 era, potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ, de 7382 persoane, din care 3297 (44,66%) femei.

La sfârşitul lunii iunie 2021, numărul şomerilor înregistraţi era cu 209 persoane mai mic  faţă de luna mai 2021. Din numărul total al şomerilor, 5726 persoane (77,56 %) nu primeau nici un fel de ajutoare băneşti, aflându-se doar în evidenţă pentru căutarea unui loc de muncă. Ponderea şomerilor din judeţul Neamţ în totalul şomerilor înregistraţi pe ţară,la sfârşitul lunii iunie  2021, era de  2,82%. 

Rata şomajului înregistrat, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală, era în judeţul Neamţ la sfârşitul lunii iunie  2021 de 4,07 %  (4,18 % în mai 2021).

Pe ansamblul ţării, rata şomajului a fost de 3 %, un număr de 13 judeţe având o rată a şomajului mai mare decât cea înregistrată în judeţul Neamţ. 

Ponderea şomerilor înregistraţi în populaţia stabilă în vârstă de 18 – 62 ani1) era de 2,07 %, din care: în zona Tîrgu Neamţ de 2,85 %, în zona Roman de 2,25 %, în zona Poiana Teiului de  3,12 % , în zona Bicaz de 2,08 %, iar în zona Piatra Neamţ de 1,48 %.

 

INDICATORI SOCIALI 

  1. Mişcarea naturală a populaţiei 

Natalitate, mortalitate şi spor natural

În luna iunie  2021, numărul născuţilor-vii a fost de 338, fiind cu 1  născuţi-vii mai mare faţă de luna mai 2021  şi cu 4 născuţi-vii mai mic decât în luna iunie 2020.

Numărul deceselor (596) a fost mai mic faţă de luna mai  2021 cu 108 şi cu 30  mai mic decât numărul deceselor din luna iunie 2020.

Sporul natural a fost negativ şi a crescut  de la -367  în luna mai  2021  la – 258 în luna iunie 2021. 

Nupţialitate şi divorţialitate

În luna iunie 2021, numărul căsătoriilor a fost de 284, mai mare  decât în luna mai 2021  cu 39  şi mai mare faţă de numărul căsătoriilor din luna iunie  2020 cu 191.

Numărul divorţurilor pronunţate a fost de 34, cu 1 mai mic faţă de luna mai 2021  şi cu  83 mai mic  faţă de luna iunie 2020. 

 

  1. CONSTRUCŢII

Numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale, eliberate în luna iunie 2021, a fost de 97, fiind mai mic  cu 18  faţă numărul autorizaţiilor eliberate în luna mai 2021  şi cu 21 mai mare  faţă de numărul autorizațiilor de construire eliberate în iunie 2020  . 

 

1 ) Acest indicator se utilizează la elaborarea documentaţiei necesare dezvoltării zonelor defavorizate (conform HG nr.525/1999 privind aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea OUG nr.24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, modificată prin OUG nr. 75/2000).

 

Varianta completă în format pdf și editabil.

Lasă un răspuns