Despre Județul Neamț

Repere istorice

  • După anul 106 d.H., trupele romane trec la est de Carpaţi şi distrug fortificaţiile din zona actualei localităţi Piatra Neamţ.
  • În zona Bâtca Doamnei – Piatra Neamţ, unde, peste antica Petrodava, s-a ridicat o fortificaţie feudală, în anul 1200 exista o comunitate de agricultori şi meşteşugari.
  • În anul 1241 are loc o mare invazie tătărască.
  • La Hindău, astăzi satul Ghindăoani, comuna Ghindăoani, în anul 1395 sunt înfrânte oştile maghiare conduse de Sigismund de Luxemburg.
  • În anul 1402, într-un document al lui Alexandru cel Bun, este menţionat ţinutul Neamţ.
  • În anul 1404 este menţionat documentar ţinutul Romanului.
  • Anul 1466 este anul atestării plutăritului pe Valea Bistriţei.
  • La 26 iulie 1476, la Războieni, Ştefan cel Mare a suferit o înfrângere din partea trupelor otomane conduse de sultanul Mahomed al II-lea.
  • Pentru anul 1672, documentele vremii consemnează existenţa unei puternice comunităţi săseşti la Târgu Neamţ şi a uneia armeneşti la Roman.
  • Ultimul act al rezistenţei eteriste se consumă, în anul 1821, la Secu, în zona dealurilor subcarpatice din apropierea oraşului Târgu Neamţ.
  • În anul 1841, cărturarul Gheorghe Asachi înfiinţează prima „moară mecanică” de hârtie din Moldova la Piatra Neamţ.
  • Inginerul Carol Mihalic de Hodociu înfiinţează, în anul 1857, la Tarcău, o fabrică de praf de puşcă.
  • Pe data de 26 martie 1867, Mihai Eminescu inspectează Şcoala de Fete nr. 1 din Roman.
  • În anul 1869 este dată în folosinţă linia ferată Roman – Iţcani.
  • Din anul 1880 începe să funcţioneze, la Roman, Şcoala de meserii, una dintre cele mai vechi şcoli profesionale din ţară.
  • În anul 1891 este dată în exploatare linia ferată Bacău – Piatra Neamţ.
  • În anul 1898 se înfiinţează primele biblioteci populare pe lângă şcolile primare rurale.
  • În anul 1900 se înfiinţează, cu capital belgian, fabrica de zahăr Roman, care exporta anual 3000 de tone de zahăr.
  • În anul 1908, Gustav Eichler înfiinţează fabrica de hârtie şi mucava din Piatra Neamţ.
  • În fostele judeţe Neamţ şi Roman, în anul 1913, funcţionau 29 de cercuri culturale.
  • În luna octombrie 1919, pe lângă Liceul „Petru Rareş” din Piatra Neamţ se constituie prima Asociaţie Sportivă, cu secţii de atletism şi fotbal. De asemenea, ia fiinţă şi echipa de fotbal Ceahlăul, având în componenţă elevi ai liceului.
  • Judeţul Neamţ asigura, în anul 1933, 24,7% din producţia industriei lemnului din România.
  • În anul 1954 se inaugurează hidrocentrala de la Bicaz.
  • În anul 1958 se înfiinţează Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ.
  • În anul 1959 se înfiinţează Fabrica de ciment de la Bicaz.
  • În perioada 1961 – 1975 se dezvoltă o puternică reţea hotelieră.

Geografie

Judeţul Neamţ este situat în partea central-estică a României şi se suprapune parţial, Carpaţilor Orientali, Subcarpaţilor Moldovei şi Podişului Moldovenesc. Suprafaţa judeţului Neamţ este de 5896 km2, ceea ce reprezintă 2,5% din teritoriul României. Limitele geografice ale judeţului Neamţ sunt date de: judeţul Suceava – la Nord; judeţele Vaslui şi Iaşi – la Est; judeţul Bacău – la Sud; judeţul Harghita – la Vest.

Reşedinţa judeţului Neamţ este Municipiul Piatra Neamţ.

Principalele unităţi de relief sunt dispuse în trepte cu înălţimi ce descresc de la vest spre est – 1907 m în vârful Ocolaşul Mare din muntele Ceahlău şi 180 m în lunca Siretului. Munţii constituie principala unitate de relief (51% din suprafaţa judeţului). Unitatea subcarpatică, situată la est de aria montană, cuprinde, pe teritoriul judeţului, depresiunile Neamţ, Cracău – Bistriţa şi o parte din depresiunea Tazlău. Unitatea de podiş apare distinct la est de Subcarpaţi.

Principalul râu este Bistriţa, având o lungime pe teritoriul judeţului de 118,0 km, urmat de râul Moldova (70,0 km), Cracău (58,0 km), Ozana (54,0 km), Siret (42,1 km). În regimul de alimentare, apele subterane au o pondere de 15-30%, iar cele din topirea zăpezii între 30-40%. Lacurile sunt în întregime artificiale, fiind amenajate în scopuri complexe (hidroenergetice, atenuare viituri, irigaţii, piscicultură, rezervă de apă, agrement). Prin suprafaţă (3120 ha) şi volum (cca. 1230 milioane mc brut), lacul Izvoru Muntelui de lângă oraşul Bicaz este cel mai important.

Armonia formelor de relief şi diversitatea resurselor naturale ale acestui ţinut conturează profilul economic al judeţului Neamţ. Potenţialul energetic al râurilor, întinsele suprafeţe de păduri, păşuni şi fâneţe naturale, bogăţia şi diversitatea materialelor de construcţii din zona montană, terenurile bune pentru agricultură din partea de est a judeţului constituie surse importante ce au fost puse în valoare şi au contribuit la crearea unei structuri economice armonioase.

Cultura

Cu un cadru natural variat şi generos, care asigură legături facile între zonele montană, subcarpatică şi de câmpie, teritoriul judeţului Neamţ a constituit o străveche şi permanentă vatră de locuire. Descoperirile arheologice ne duc în timp în perioada paleoliticului superior, relevând o intensă populare a acestor ţinuturi. În această evoluţie istorică un loc important este rezervat celei mai strălucite civilizaţii preistorice a Europei: Complexul Precucuteni – Cucuteni – Tripolie care îşi are vatra de formare în această regiune.

Cetăţile dacice de la Piatra Şoimului, Cozla şi, mai ales, Bâtca Doamnei, cu zidurile şi sanctuarele lor de piatră, dovedesc că aici a existat aşezarea dacică Petrodava, localizată în această zonă de Ptolemeu în secolul II d.Hr. (Cetatea Neamţului ridicată de Petru I Muşat şi întărită de Ştefan cel Mare, Cetatea Romanului edificată de Roman I, în secolul xiv, Cetatea domnească de la Piatra Neamţ construită de domnitorul Ştefan cel Mare în a doua jumătate a secolului XV).

Judeţul Neamţ este o zonă bogată în tradiţii culturale. În municipiile şi oraşele judeţului sunt muzee deosebit de interesante, unele păstrând importante mărturii din epoca neolitică, getică şi pre-romană şi găzduiesc frecvent turnee ale colecţiilor de artă modernă europeană.

Activitatea culturală a judeţului Neamţ este îmbogăţită de festivalurile teatrale anuale, de concertele de muzică de cele mai variate genuri şi de galeriile de artă care organizează expoziţii ale artiştilor locali şi naţionali.

Turism

Datorită poziţiei geografice, varietăţii condiţiilor naturale, monumentelor istorice de valoare naţională şi internaţională, precum şi ospitalităţii recunoscute a oamenilor de pe aceste meleaguri, în decursul timpului, potenţialul turistic al judeţului Neamţ a crescut în ofertă, pitoresc şi atractivitate.

Peisaje spectaculoase, configuraţie variată a peisajului şi condiţii climatice favorabile

Masivul Ceahlău, considerat în vechime ”muntele sfânt”, domină întregul ţinut al Moldovei. De pe piscurile sale înalte pot fi admirate cascada Duruitoarea şi formaţiunile geologice Toaca şi Dochia.
Cheile Bicazului – monument al naturii şi rezervaţie naturală – este un alt obiectiv deosebit de pitoresc care se întinde pe o lungime de 10 km şi se prezintă sub forma unor pereţi înalţi de aproximativ 300-400 m.

Rezervaţii naturale: Parcul naţional Ceahlău, rezervaţiile forestiere Goşmanu, Codrii de aramă şi Codrii de argint, Rezervaţia de zimbri şi faună carpatină, parcurile dendrologice Roznov, Văleni, Grumăzeşti şi Români, peşterile  Munticelu, Toşorog.

Monumente şi obiective de artă laică sau religioase, muzee, etnografie şi folclor de o mare frumuseţe şi originalitate

Muzee:
În Municipiul Piatra Neamţ: Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie, Muzeul de Ştiinţele Naturii, Muzeul Memorial Calistrat Hogaş, Complexul Monumental din epoca lui Ştefan cel Mare.
În Municipiul Roman: Muzeul de Istorie, Muzeul  de Artă, Muzeul de Ştiinţe ale Naturii.
În zona Târgu Neamţ: Muzeul Memorial Ion Creangă, Muzeul Memorial Mihail Sadoveanu, Casa Memorială  Alexandru Vlahuţă, Casa Memorială Veronica Micle.

Cetăţi: Cetatea Nouă  a Romanului, Cetatea Bâtca Doamnei, Cetatea Neamţului, Palatul Cnejilor.
Mănăstiri: Mănăstirea Agapia, Mănăstirea Văratec, Mănăstirea Secu, Mănăstirea Sihăstria şi multe altele.