PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI AI JUDEŢULUI NEAMŢ ÎN LUNA IUNIE 2025

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI AI JUDEŢULUI NEAMŢ ÎN LUNA IUNIE 2025

Varianta completă în format pdf și editabil.

 

INDUSTRIE

Indicii producţiei industriale             

Iunie 2025 faţă de: 1.I.-30.VI.2025

faţă de

1.I.-30.VI.2024

Mai 2025 Iunie 2024 Media lunară

 

Total industrie (serie brută)

din care, pe marile grupe industriale:

101,33 96,72 96,35 92,29
industria bunurilor intermediare 96,55 94,79 95,07 92,51
industria bunurilor de capital 108,41 95,19 102,40 86,35
industria bunurilor de folosinţă îndelungată 103,00 78,80 69,54 66,44
industria bunurilor de uz curent 115,53 106,00 99,52 104,26
industria  energetică 109,86 145,04 138,98 94,19

1.1 Comparaţie cu luna precedentă

Producţia industrială (serie brută) realizată în luna Iunie 2025, comparativ cu luna Mai 2025, a fost  mai mare cu 1,33  %.

S-au înregistrat  producţii mai mari  faţă de luna Mai 2025 în: industria bunurilor de capital  (+ 8,41 %), industria bunurilor de folosinţă îndelungată  ( + 3,00 %), industria bunurilor de uz curent ( + 15,53 %) și în industria  energetică ( + 9,86 %) .

S-au înregistrat  producţii mai mici faţă de luna Mai 2025 în: industria bunurilor intermediare   (- 3,45%) .

1.2 Comparaţie cu luna corespunzătoare din anul precedent

Comparativ cu luna Iunie 2024, producţia industrială (serie brută) realizată în luna Iunie 2025   a fost cu 3,28  % mai mică.

S-au înregistrat creșteri ale producţiei realizate în luna Iunie 2025 față de luna Iunie 2024 în industria bunurilor de uz curent ( +6,00 %)  și industria  energetică ( + 45,04 %).

S-au înregistrat  scăderi ale producţiei realizate în luna Iunie 2025 față de luna Iunie  2024 în : industria bunurilor intermediare (- 5,21 %), industria bunurilor de capital  (- 4,81 %) ,  industria bunurilor de folosinţă îndelungată  ( – 21,2 %),

1.3 Comparaţie cu perioada 1.I.- 30.06.2024

Producţia industrială (serie brută) realizată în perioada Ianuarie-Iunie din anul 2025 s-a situat sub nivelul  celei realizate în aceeaşi perioadă din anul 2024 cu  7,71 %, datorită scăderii  înregistrate  în: industria bunurilor intermediare (- 7,49 %), industria bunurilor de capital (- 13,65 %) , industria bunurilor de folosinţă îndelungată ( – 33,56 %) și industria energetică (- 5,81 %).

S-au înregistrat  creșteri ale producţiei realizate în perioada Ianuarie-Mai 2025 față de perioada Ianuarie – Mai  2024  în : industria bunurilor de uz curent (+ 4,26 %) .

  

  1. Cifra de afaceri din industrie

Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie

Iunie 2025

 faţă de:

1.I.-30.VI.2025

faţă de

1.I.-30.VI.2024

Mai 2025 Iunie

 2024

Total industrie 106,1 108,0 97,8

 

2.1 Comparaţie cu luna precedentă

Cifra de afaceri a întreprinderilor cu activitate principală de industrie, realizată în luna Iunie  2025, a fost cu 6,1  % mai mare faţă de cifra de afaceri înregistrată în luna  Mai 2025, datorită creșterii  producţiei realizate în industria prelucrătoare (+3,7 %) și în industria extractivă (+456 %) .

Structura cifrei de afaceri pe forme de proprietate

  Iunie 2025
Total industrie

din care, pe forme de proprietate:

100,0
capital integral privat 72,8
capital străin 27,2

2.2 Comparaţie cu luna corespunzătoare din anul precedent

Cifra de afaceri a întreprinderilor cu activitate principală de industrie, realizată în luna Iunie  2025 , a fost cu 8 % mai mare faţă de cifra de afaceri înregistrată în luna corespunzătoare din anul precedent, datorită creșterii producţiei realizate în industria prelucrătoare (+5,9%) și în industria extractivă (+238,4 %) .

2.3 Comparaţie cu perioada 1.I.-30.VI.2024

În perioada Ianuarie-Iunie  din anul 2025, cifra de afaceri a unităţilor cu activitate principală de industrie a fost cu 2,2 % mai mică faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent.

Cifra de afaceri totală înregistrată în perioada Ianuarie-Iunie 2025 a fost realizată în proporţie de  60,17 % pe piaţa internă şi 39,83 % pe piaţa externă.

După structura pe clase de mărime a unităţilor care au participat la realizarea cifrei de afaceri, aceasta a fost realizată în proporţie de 1,19 % de microîntreprinderi (0-9 salariaţi),  5,24 % de întreprinderile mici (10-49 salariaţi), 50,21 % de întreprinderile mijlocii (50–249 salariaţi) şi 43,36 % de întreprinderile mari (peste 250 salariaţi).

 

  1. COMERŢ INTERNAŢIONAL

3.1 Comparaţie cu perioada 1.01-30.05.2024     

În perioada 1.01.-31.05.2025, exporturile FOB au însumat 200926 mii Euro, mai mici cu 7,35 % comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent, iar importurile CIF au fost de 229558 mii Euro, mai mari cu  0,92 % faţă de perioada 1.01.-31.05.2024.

Soldul balanţei comerciale FOB / CIF pe perioada 1.01.-31.05.2025 se cifrează la  – 28632 mii  Euro.

Cele mai mari ponderi în cadrul exporturilor realizate în perioada 1.01.-31.05.2025 s-au înregistrat la: Textile si articole din textile (23,69 %),  Mijloace şi materiale de transport  (26,32 %), Metale comune si articole din acestea (12,85 %).

În ceea ce priveşte importul, ponderi mai mari s-au înregistrat la: Textile si articole din textile (19,13 %), Materiale plastice, cauciuc si articole din acestea (14,61 %), Mașini, aparate și echipamente electrice (19,86 %).

3.2 Comparaţie cu luna precedentă

În luna Mai 2025 , exporturile FOB au fost mai mari faţă de luna Aprilie 2025  cu 6600 mii Euro (  + 14,99 %), iar importurile CIF au fost mai mari cu 1386 mii Euro ( +2,83 %) faţă de luna anterioară. 

3.3 Comparaţie cu luna corespunzătoare din anul precedent

În luna Mai 2025, exporturile FOB au fost mai mari  cu 6079 mii  Euro ( + 13,81 %) faţă de luna Mai 2024, iar importurile CIF au fost mai mici cu 507 mii Euro ( – 1,03 %) faţă de aceeaşi lună din anul precedent.

 

  1. TURISM

Comparație cu luna corespunzătoare din anul perecedent

În luna iunie 2025, în activitatea de turism, în județul Neamt, din totalul de 345 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică inclusiv apartamente si camere de inchiriat (care sunt autorizate de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului şi care au o capacitate de cazare de minimum 10 locuri-pat), au funcţionat și au raportat date 239 structuri de cazare, restul sunt în următoarea situație: 61 structuri nu au funcționat din diverse motive (au activitate sezonieră, au fost în reparații curente sau au avut evenimente în familie), iar 45 structuri de cazare nu au raportat date deoarece sunt în reparații capitale sau au refuzat sau și-au suspendat temporar activitatea pe o perioada de 2-3 ani.

Capacitatea de cazare turistică în funcţiune în luna iunie 2025 a fost  cu 0,9% mai mică faţă de luna iunie 2024.

Ponderea cea mai mare în totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune o deţin pensiunile agroturistice (30,1%), urmate de hoteluri și și hoteluri apartament (25,9%), apartamente și camere de închiriat (12,1%), pensiuni turistice 6,9%), căsuțe turistice (6,7%), hosteluri (4,8%) iar restul tipurilor de structuri de cazare turistică deţin un procent de 13,5%.

În luna iunie 2025, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, pe total, sosirile turiștilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare (inclusiv apartamente și camere de închiriat) au înregistrat scăderi cu 16,1%, iar  înnoptările turiștilor au înregistrat scăderi cu 12,1%. 

Sosirile şi înnoptările turiştilor români şi străini, în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare  (inclusiv apartamente și camere de închiriat),  în luna iunie 2025 comparativ cu luna iunie 2024 

Sosiri Innoptări
Iunie 2025

(număr)

Iunie 2024

(număr)

Iunie2025

faţă de

iunie 2024

(%)

Iunie 2025

(număr)

Iunie 2024

(număr)

Iunie 2025

faţă de

iunie 2024

(%)

Total 26269 31321 83,9 48419 55058 87,9
Turişti români 24068 29326 82,1 44861 52063 86,2
Turişti străini 2201 1995 110,3 3558 2995 118,8

În luna iunie 2025,  turiştii din judeţul Neamţ au ales cazarea, în principal, în hoteluri și hoteluri apartament (într-un procent de 39,6% din numărul sosirilor turiștilor pe total judeţ), în pensiuni agroturistice (într-un procent de 27,1% din numărul sosirilor turiștilor pe total judeţ), apoi în apartamente și camere de închiriat (într-un procent de 8,3% din numărul sosirilor turiștilor pe total judeţ).

Din punct de vedere al categoriei de clasificare remarcăm că, într-un procent de 61,5%, turiştii care au vizitat judeţul Neamţ în luna iunie 2025, au preferat cazarea în unităţile din categoria 3 stele urmat de 27,1% dintre turiști în unitățile de 4 stele.

Localitatea cea mai vizitată de turişti, în luna iunie 2025, a fost Piatra Neamț cu 7484 turiști (28,5% din numărul total al sosirilor turiştilor ). Pe locul al doilea se află localitatea Ceahlău cu 5011 turiști (19,1% din numărul total al sosirilor turiştilor), pe locul al treilea localitatea Alexandru cel Bun cu 2073 turiști (7,9% din numărul total al sosirilor turiştilor), pe locul al patrulea localitatea Târgu Neamț cu 1903 turiști (7,2% din numărul total al sosirilor turiştilor), urmează, pe locul al cincilea, localitatea Roman cu 1791 turiști (6,8% din numărul total al sosirilor turiştilor) și localitatea Bicaz cu 1779 turiști (6,8% din numărul total al sosirilor turiştilor)

Durata medie a şederii, în perioada analizată, pe total turişti a fost de 1,8 zile/turist, la turiştii români de 1,9 zile/turist, iar la turiştii străini a fost de 1,6 zile/turist.

Din cei 2201 vizitatori străini, 1932 provin din ţări situate în Europa.

În luna iunie 2025, cei mai mulţi turişti străini au fost din: Spania (424 turişti), Republica Moldova (332 turiști), Germania (173 turiști), Ucraina (167 turiști), Polonia (155 turiști).

 Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune a fost, în luna iunie 2025, de 22,8% pe total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, cu 2,9 puncte procentuale mai mic faţă de indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune din luna iunie 2024.

Comparaţie cu perioada ianuarie–iunie 2024

În perioada ianuarie-iunie 2025, în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică inclusiv apartamente si camere de inchiriat (care deţin certificat de clasificare aprobat de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului şi care au o capacitate de cazare de minimum 10 locuri-pat) numărul de sosiri  ale turiştilor a totalizat 116056, fiind mai mic cu 1,6% faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent. La sosirile turiştilor români au fost înregistrate scăderi  cu 2,8%, iar la sosirile turiştilor străini creşteri  cu 18,7%. Înnoptările turiştilor au fost în număr de 205631, fiind cu 0,6% mai mic decât numărul înnoptărilor din perioada ianuarie-iunie 2024.  

Sosirile şi înnoptările turiştilor români şi străini,  în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică în perioada ianuarie – iunie 2025 comparativ cu perioada ianuarie – iunie 2024 

Sosiri Innoptări
Ian.-Iunie 2025

(număr)

Ian.-Iunie 2024

(număr)

Ian.-Iunie 2025 față de Ian.-Iunie 2024

(%)

Ian.-Iunie 2025

(număr)

Ian.-Iunie 2024

(număr)

Ian.-Iunie 2025 față de Ian.-Iunie 2024

(%)

Total 116056 117982 98,4 205631 206801 99,4
Turişti români 108643 111738 97,2 192939 196658 98,1
Turişti străini 7413 6244 118,7 12692 10143 125,1

 

Sosirile şi înnoptările turiştilor, pe localităţi,  în perioada ianuarie-iunie 2025

  Sosiri

(număr)

Înnoptări

(număr)

Durata medie a şederii

(număr zile/turist)

  Total Români Străini Total Români Străini Total Români Străini
 

Total,

din care, pe localitați:

116056 108643 7413 205631 192939 12692 1,8 1,8 1,7
      Piatra Neamţ 32173 28125 4048 50846 44374 6472 1,6 1,6 1,6
      Ceahlău 24866 24168 698 40723 39283 1440 1,6 1,6 2,1
Alexandru cel Bun 10815 10746 69 16710 16541 169 1,5 1,5 2,4
Roman 9595 8556 1039 16468 14563 1905 1,7 1,7 1,8
Târgu Neamţ 8305 8162 143 11527 11268 259 1,4 1,4 1,8
Bicaz 5491 5233 258 9966 9623 343 1,8 1,8 1,3
Tarcău 3353 3180 173 6951 6525 426 2,1 2,1 2,5
Hangu 2813 2189 624 4894 3817 1077 1,7 1,7 1,7
Agapia 2492 2430 62 4568 4497 71 1,8 1,9 1,1
Bălțătești 2168 2168 19754 19754 9,1 9,1
Alte localități 13985 13686 299 23224 22694 530 1,7 1,7 1,8

  

Sosirile, înnoptările şi durata medie a şederii turiştilor nerezidenţi, pe ţări de provenienţă, în perioada ianuarie-iunie 2025 

Sosiri

(număr)

Înnoptări

(număr)

Durata medie a şederii

(număr zile/turist)

Total  turişti  nerezidenţi  în România, din care: 7413 12692 1,7
  • Republica Moldova
2197 3692 1,7
  • Spania
805 1111 1,4
  • Italia
580 1304 2,2
  • Germania
523 993 1,9
  • Ucraina
485 649 1,3
  • Israel
320 435 1,4
  • Polonia
293 423 1,4
  • Regatul Unit
193 412 2,1
  • Franța
187 319 1,7
  • S.U.A.
164 402 2,4
  • Alte țări
1666 2952 1,8

În perioada analizată, procentul cel mai mare de sosiri ale turiştilor străini s-a înregistrat în hotelurile din categoria 3 stele (39,1%), urmat de hotelurile de 4 stele (19,2%).  

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune a fost, în perioada 1.I.-30.VI.2025 de 17,5% pe total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, cu 0,9 puncte procentuale mai mic faţă de perioada 1.I.-30.VI.2024.

 

PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ

  1. Efectivul salariaţilor din economia judeţului la sfârşitul lunii Iunie 2025 era de 93240 persoane, mai mic cu 72 persoane faţă de luna Mai 2025 şi în creștere cu 1161 persoane faţă de luna Iunie 2024. Din totalul salariaţilor, 3489 persoane (3,74%) lucrau în agricultură, vânătoare şi servicii anexe; silvicultură şi pescuit,  32683 persoane (35,05 %) lucrau în industrie şi construcţii, iar  57068 persoane (61,21%) lucrau în servicii.

 

  1. Câştiguri salariale

Câştigul salarial mediu brut realizat pe ansamblul economiei naţionale în luna Iunie 2025 a fost de 9246 lei/salariat, cu 59 lei (+ 0,6 %) mai mare decât în luna Mai 2025, iar cel net de 5539 lei/salariat, în creștere cu 31 lei ( + 0,6 %) față de luna Mai 2025.

În luna iunie 2025, în majoritatea activităţilor din sectorul economic[1], nivelul câştigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale ori pentru performanțe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte), cât şi reducerilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

  • cu 10,7% în activităţi de editare, respectiv cu 10,1% în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor;
  • între 5,5% și 8,5% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului, telecomunicaţii, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, activităţi de servicii anexe extracţiei, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale);
  • între 3,5% și 5,0% în alte activităţi de servicii, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a., fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea altor mijloace de transport, extracţia minereurilor metalifere, alte activităţi extractive, agricultură, vânătoare şi servicii anexe, fabricarea băuturilor, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice).

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna mai 2025 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanțe deosebite ori pentru sărbătorile de Paște), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), dar și de nerealizările de producție ori încasările mai mici (în funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

  • între 3,0% și 6,0% în tranzacţii imobiliare, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), transporturi pe apă, fabricarea produselor din tutun, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat;
  • între 1,0% și 2,5% în captarea, tratarea şi distribuţia apei, transporturi terestre şi transporturi prin conducte, industria metalurgică, colectarea şi epurarea apelor uzate.

În sectorul bugetar[2], , în luna iunie 2025, s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (-4,2%) în principal ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanței şcolare, respectiv în administraţia publică (-0,1%). În sănătate şi asistenţă socială, câştigul salarial mediu net a rămas constant faţă de luna precedentă.

În judeţul Neamţ, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 7304 lei /salariat, iar cel net de 4353  lei/salariat, fiind  mai mare cu 1,47 % faţă de câştigul salarial mediu nominal net realizat în luna Mai 2025.

 

  1. ŞOMAJ 

Numărul şomerilor înregistraţi în judeţul Neamţ la sfârşitul lunii Iunie 2025 era, potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ, de 8870 persoane, din care 3807 (42,92 %) femei.

La sfârşitul lunii Iunie 2025 , numărul şomerilor înregistraţi era mai mic  faţă de luna Mai 2025 cu 19 persoane. Din numărul total al şomerilor,7532 persoane (84,91 %) nu primeau nici un fel de ajutoare băneşti, aflându-se doar în evidenţă pentru căutarea unui loc de muncă. Ponderea şomerilor din judeţul Neamţ în totalul şomerilor înregistraţi pe ţară,la sfârşitul lunii Iunie 2025, era de  3,52%. 

Rata şomajului înregistrat, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală, era în judeţul Neamţ la sfârşitul lunii Iunie  2025  de 5,8 %  (5,9 % în Mai 2025).

Pe ansamblul ţării, rata şomajului a fost de 3,2 %, un număr de 7 judeţe având o rată a şomajului mai mare decât cea înregistrată în judeţul Neamţ. 

Ponderea şomerilor înregistraţi în populaţia stabilă în vârstă de 18 – 62 ani1) era de 2,60 %, din care: în zona Tîrgu Neamţ de 3,49 %, în zona Roman de 3,19 %, în zona Poiana Teiului de  3,54 % , în zona Bicaz de 2,40 %, iar în zona Piatra Neamţ de 1,64 %.

 

INDICATORI SOCIALI

 

  1. Mişcarea naturală a populaţiei 

Natalitate, mortalitate şi spor natural

În luna Iunie 2025, numărul născuţilor-vii a fost de 278, fiind cu 26 născuţi-vii mai mare faţă de luna Mai 2025 şi cu  8 născuţi-vii mai mic  decât în luna Iunie  2024.

Numărul deceselor (492) a fost mai mic faţă de luna Mai 2025 cu 32 şi cu 5 mai mare decât numărul deceselor din luna  Iunie 2024.

Sporul natural a fost negativ şi a crescut de la -272 în luna Mai 2025 la – 214 în luna Iunie 2025. 

Nupţialitate şi divorţialitate

Numărul căsătoriilor a fost de 160, cu 55 mai mic față de numărul căsătoriilor din luna Mai 2024 și cu 85 mai mic față de luna Iunie 2024.

Numărul divorţurilor pronunţate a fost de 11, cu 25 mai mic  faţă de luna Mai 2025  şi cu 27 mai mic faţă de luna Iunie 2024. 

  1. CONSTRUCŢII

Numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale, eliberate în luna Iunie 2025, a fost de 94 , fiind mai mare cu 5 faţă numărul autorizaţiilor eliberate în luna Mai 2025 şi mai mare cu 26  faţă de numărul autorizațiilor de construire eliberate în Iunie 2024  . 

ALŢI INDICATORI

  1. Înmatriculări* de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social subscris

Date indisponibile (* Datele aferente lunii mai nu au fost publicate pe site-ul ONRC până la data apariției Buletinului Statistic Lunar .) 

 

  1. Indicele preţurilor de consum 

Indicele preţurilor de consum (IPC) pentru luna Iunie 2025 pe total şi pe grupe de mărfuri şi servicii şi rata medie lunară a inflaţiei se prezintă astfel:

Indicele preţurilor de consum

în luna Iunie  2025

faţă de:

Rata medie lunară a inflaţiei

în perioada 1.01.-30.VI.

Mai 2025 Iunie 2024 2025 2024
TOTAL 100,45        105,66 0,5 0,4
Mărfuri alimentare x) 100,53 107,36 0,8 0,4
Mărfuri nealimentare 100,42 103,90 0,3 0,3

Servicii

100,37 107,05 0,7 0,7
  1. x) inclusiv băuturi

Creșterea cu 0,42 % faţă de luna Mai 2025 la grupa  mărfuri nealimentare a fost determinată, în principal, de creșterea  preţurilor , cele mai semnificative fiind:  

·       Combustibili

·       Tutun, țigări

+1,22

+0,82

S-au înregistrat și scăderi faţă de luna Mai,  cele mai semnificative fiind  la:                

·       Energie electrică***

·       Gaze***

-0,63

-1,30

La grupa mărfuri alimentare, preţurile au fost mai mari cu  0,53 %, per  total grupă.

S-au înregistrat  preţuri mai mari faţă de luna Mai 2025  la majoritatea grupelor, cele mai semnificative fiind la:

·       Citrice și alte fructe meridionale

·       Fructe proaspete

+3,27

+10,76

S-au înregistrat  și scăderi  faţă de luna Mai 2025, cele mai semnificative fiind la :

·       Cartofi

·       Alte legume și conserve din legume

-8,86

-3,35

La grupa servicii, tarifele au fost mai mari (+0,37 %) faţă de nivelul celor din luna precedentă, pe total grupă, iar în cadrul acesteia, creșteri semnificative s-au înregistrat la:

·       Plata cazării în unități hoteliere

·       Alte servicii

+1,16

+1,06

Cele mai semnificative  scăderi față de luna Mai 2025 s-au înregistrat  la:

·       Abonament televiziune -1,05

 

***Pentru precuzări suplimentare privind modul de calcul al indicilor de preț, va rugăm să consultați Precizările Metodologice.

[1] Exclusiv activităţile de administraţie publică, învăţământ, sănătate şi asistenţă social

2 Vezi Precizările metodologice de la punctul 3 referitoare la „sectorul bugetar”

 

Lasă un răspuns