Varianta completă în format pdf și editabil.
INDUSTRIE
Indicii producţiei industriale
| Martie 2025 faţă de: | 1.I.-31.III.2025
faţă de 1.I.-31.III.2024 |
|||
| Februarie 2025 | Martie 2024 | Media lunară
|
||
| Total industrie (serie brută)
din care, pe marile grupe industriale: |
116,86
|
90,38 | 91,69 | 93,04 |
| industria bunurilor intermediare | 118,83 | 89,47 | 95,04 | 93,00 |
| industria bunurilor de capital | 113,65 | 95,18 | 95,38 | 88,31 |
| industria bunurilor de folosinţă îndelungată | 111,68 | 62,44 | 63,95 | 61,98 |
| industria bunurilor de uz curent | 114,87 | 100,56 | 82,43 | 109,32 |
| industria energetică | 95,30 | 82,15 | 91,40 | 78,99 |
1.1 Comparaţie cu luna precedentă
Producţia industrială (serie brută) realizată în luna Martie 2025, comparativ cu luna Februarie 2025, a fost mai mare cu 16,86 %.
S-au înregistrat producţii mai mari faţă de luna Februarie 2025 în: industria bunurilor intermediare (+ 18,83 %), industria bunurilor de capital (+ 13,65 %) , industria bunurilor de folosinţă îndelungată ( + 11,68 %) și industria bunurilor de uz curent ( + 14,87 %).
S-au înregistrat producţii mai mici faţă de luna Februarie 2025 în: industria energetică ( – 4,7 %) .
1.2 Comparaţie cu luna corespunzătoare din anul precedent
Comparativ cu luna Martie 2024, producţia industrială (serie brută) realizată în luna Martie 2025 a fost cu 9,62 % mai mică.
S-au înregistrat creșteri ale producţiei realizate în luna Martie 2025 față de luna Martie 2024 în : industria bunurilor de uz curent ( + 0,56 %) .
S-au înregistrat scăderi ale producţiei realizate în luna Martie 2025 față de luna Martie 2024 în : industria bunurilor intermediare (-10,53 %), industria bunurilor de capital (- 4,82 %) , industria bunurilor de folosinţă îndelungată ( – 37,56 %), și industria energetică ( -17,85 %).
1.3 Comparaţie cu perioada 1.I.- 31.03.2024
Producţia industrială (serie brută) realizată în perioada Ianuarie-Martie din anul 2025 s-a situat sub nivelul celei realizate în aceeaşi perioadă din anul 2024 cu 6,96 %, datorită scăderii înregistrate în: industria bunurilor intermediare (- 7 %), industria bunurilor de capital (- 11,69 %) , industria bunurilor de folosinţă îndelungată ( – 38,02 %) și industria energetică (- 21,01 %).
S-au înregistrat creșteri ale producţiei realizate în perioada Ianuarie-Martie 2025 față de perioada Ianuarie -Martie 2024 în : industria bunurilor de uz curent (+ 9,32 %) .
-
Cifra de afaceri din industrie
Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie
| Martie 2025
faţă de: |
1.I.-31.III.2025
faţă de 1.I.-31.III.2024 |
||
| Februarie 2025 | Martie
2024 |
||
| Total industrie | 115,9 | 102,0 | 96,2 |
2.1 Comparaţie cu luna precedentă
Cifra de afaceri a întreprinderilor cu activitate principală de industrie, realizată în luna Martie 2025, a fost cu 15,9 % mai mare faţă de cifra de afaceri înregistrată în luna Februarie 2025, datorită creșterii producţiei realizate în industria prelucrătoare (+16,5 %) .
Structura cifrei de afaceri pe forme de proprietate
| Martie 2025 | |
| Total industrie
din care, pe forme de proprietate: |
100,0 |
| capital integral privat | 66,2 |
| capital străin | 33,8 |
2.2 Comparaţie cu luna corespunzătoare din anul precedent
Cifra de afaceri a întreprinderilor cu activitate principală de industrie, realizată în luna Martie 2025 , a fost cu 2 % mai mare faţă de cifra de afaceri înregistrată în luna corespunzătoare din anul precedent, datorită creșterii producţiei realizate în industria prelucrătoare (+ 1,7%) și în industria extractivă (+ 46,4 %) .
2.3 Comparaţie cu perioada 1.I.-31.III.2024
În perioada Ianuarie-Martie din anul 2025, cifra de afaceri a unităţilor cu activitate principală de industrie a fost cu 3,8 % mai mică faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent.
Cifra de afaceri totală înregistrată în perioada Ianuarie-Martie 2025 a fost realizată în proporţie de 57,75 % pe piaţa internă şi 42,25 % pe piaţa externă.
După structura pe clase de mărime a unităţilor care au participat la realizarea cifrei de afaceri, aceasta a fost realizată în proporţie de 1,33 % de microîntreprinderi (0-9 salariaţi), 4,96 % de întreprinderile mici (10-49 salariaţi), 50,04 % de întreprinderile mijlocii (50–249 salariaţi) şi 43,86 % de întreprinderile mari (peste 250 salariaţi).
- COMERŢ INTERNAŢIONAL
3.1 Comparaţie cu perioada 1.01-31.01.2024
În perioada 1.01.-31.01.2025, exporturile FOB au însumat 34454 mii Euro, mai mici cu 7,74 % comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent, iar importurile CIF au fost de 37879 mii Euro, mai mari cu 7,40 % faţă de perioada 1.01.-31.01.2024.
Soldul balanţei comerciale FOB / CIF pe perioada 1.01.-31.01.2024 se cifrează la – 3425 mii Euro.
Cele mai mari ponderi în cadrul exporturilor realizate în perioada 1.01.-31.01.2025 s-au înregistrat la: Textile si articole din textile (24,04 %), Mijloace şi materiale de transport (28,91 %), Materiale plastice, cauciuc si articole din acestea (10,10 %).
În ceea ce priveşte importul, ponderi mai mari s-au înregistrat la: Textile si articole din textile (17,38 %), Metale comune si articole din acestea (16,02 %) ,Mașini, aparate și echipamente electrice (18,04 %).
3.2 Comparaţie cu luna precedentă
În luna Ianuarie 2025 , exporturile FOB au fost mai mari faţă de luna Decembrie 2024 cu 1801 mii Euro ( + 5,23 %), iar importurile CIF au fost mai mari cu 2234 mii Euro ( +5,89 %) faţă de luna anterioară.
3.3 Comparaţie cu luna corespunzătoare din anul precedent
În luna Ianuarie 2025, exporturile FOB au fost mai mici cu 2892 mii Euro (-7,74 %) faţă de luna Ianuarie 2024, iar importurile CIF au fost mai mari cu 2804 mii Euro ( -7,40 %) faţă de aceeaşi lună din anul precedent.
- TURISM
Comparație cu luna corespunzătoare din anul perecedent
În luna martie 2025, în activitatea de turism, în județul Neamt, din totalul de 345 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică inclusiv apartamente si camere de inchiriat (care sunt autorizate de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului şi care au o capacitate de cazare de minimum 10 locuri-pat), doar 214 structuri de cazare au funcţionat si au raportat date, restul sunt în următoarea situație: 86 structuri nu au funcționat din diverse motive (au activitate sezonieră, au fost în reparații curente sau au avut evenimente în familie), iar 45 structuri de cazare nu au raportat date deoarece sunt în reparații capitale sau au refuzat sau și-au suspendat temporar activitatea pe o perioada de 2-3 ani.
Capacitatea de cazare turistică în funcţiune în luna martie 2025 a fost de 197231 locuri-zile, cu 5,7% mai mare faţă de luna martie 2024.
Ponderea cea mai mare în totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune o deţin pensiunile agroturistice (32,8%), urmate de hoteluri și și hoteluri apartament (28,8%), apartamente și camere de închiriat (12,1%), pensiuni turistice 6,7%), moteluri (4,3%) iar restul tipurilor de structuri de cazare turistică deţin un procent de 15,3%.
În luna martie 2025, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, pe total, sosirile turiștilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare (inclusiv apartamente și camere de închiriat) au înregistrat scăderi cu 16,5%, iar înnoptările turiștilor au înregistrat scăderi cu 20,4%.
Sosirile şi înnoptările turiştilor români şi străini, în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în luna martie 2025 comparativ cu luna martie 2024
| Sosiri | Innoptări | |||||
| Martie 2025
(număr) |
Martie 2024
(număr) |
Martie2025
faţă de martie 2024 (%) |
Martie 2025
(număr) |
Martie 2024
(număr) |
Martie 2025
faţă de martie 2024 (%) |
|
| Total | 12887 | 15439 | 83,5 | 21280 | 26748 | 79,6 |
| Turişti români | 12242 | 14594 | 83,9 | 20156 | 25222 | 79,9 |
| Turişti străini | 645 | 845 | 76,3 | 1124 | 1526 | 73,7 |
În luna martie 2025, turiştii din judeţul Neamţ au ales cazarea, în principal, în hoteluri și hoteluri apartament (într-un procent de 40,6% din numărul sosirilor turiștilor pe total judeţ), în pensiuni agroturistice (într-un procent de 27,7% din numărul sosirilor turiștilor pe total judeţ), apoi în apartamente și camere de închiriat (într-un procent de 11,2% din numărul sosirilor turiștilor pe total judeţ).
Din punct de vedere al categoriei de clasificare remarcăm că, într-un procent de 63,5%, turiştii care au vizitat judeţul Neamţ în luna martie 2025, au preferat cazarea în unităţile din categoria 3 stele urmat de 27,1% dintre turiști în unitățile de 4 stele.
Localitatea cea mai vizitată de turişti, în luna martie 2025, a fost Piatra Neamț cu 3662 turiști (28,4% din numărul total al sosirilor turiştilor ). Pe locul al doilea se află localitatea Ceahlău cu 2155 turiști (16,7% din numărul total al sosirilor turiştilor), pe locul al treilea localitatea Roman cu 1344 turiști (10,4% din numărul total al sosirilor turiştilor), pe locul al patrulea localitatea Alexandru cel Bun cu 1329 turiști (10,3% din numărul total al sosirilor turiştilor), urmează, pe locul al cincilea, localitatea Târgu Neamț cu 1114 turiști (8,6% din numărul total al sosirilor turiştilor) și localitatea Tarcău cu 419 turiști (3,3% din numărul total al sosirilor turiştilor) pe locul al șaselea.
Durata medie a şederii, în perioada analizată, pe total turişti a fost de 1,7 zile/turist, la turiştii români de 1,6 zile/turist, iar la turiştii străini a fost de 1,7 zile/turist.
Din cei 645 vizitatori străini, 552 provin din ţări situate în Europa.
În luna martie 2025, cei mai mulţi turişti străini au fost din: Republica Moldova (193 turişti), Italia (83 turiști), Ucraina (70 turiști), Germania (30 turiști), Turcia (25 turiști), Franța (22 turiști).
Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune a fost, în luna martie 2025, de 10,8% pe total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, cu 3,5 puncte procentuale mai mic faţă de indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune din luna martie 2024.
Comparaţie cu perioada ianuarie–martie 2024
În perioada ianuarie-martie 2025, în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică inclusiv apartamente si camere de inchiriat (care deţin certificat de clasificare aprobat de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului şi care au o capacitate de cazare de minimum 10 locuri-pat) numărul de sosiri ale turiştilor a totalizat 45211, fiind mai mare cu 7,0% faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent. La sosirile turiştilor români au fost înregistrate creşteri cu 5,7%, iar la sosirile turiştilor străini creşteri cu 38,5,0%. Înnoptările turiştilor au fost în număr de 73458, fiind cu 3,2% mai mare decât numărul înnoptărilor din perioada ianuarie-martie 2024.
Sosirile şi înnoptările turiştilor români şi străini, în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică în perioada ianuarie – martie 2025 comparativ cu perioada ianuarie – martie 2024
| Sosiri | Innoptări | |||||
| Ian.-Martie 2025
(număr) |
Ian.-Martie 2024
(număr) |
Ian.-Martie 2025 față de Ian.-Martie 2024
(%) |
Ian.-Martie 2025
(număr) |
Ian.-Martie 2024
(număr) |
Ian.-Martie 2025 față de Ian.-Martie 2024
(%) |
|
| Total | 45211 | 42258 | 107,0 | 73458 | 71178 | 103,2 |
| Turişti români | 42932 | 40612 | 105,7 | 69052 | 67938 | 101,6 |
| Turişti străini | 2279 | 1646 | 138,5 | 4406 | 3240 | 136,0 |
Sosirile şi înnoptările turiştilor, pe localităţi, în perioada ianuarie-martie 2025
| Sosiri
(număr) |
Înnoptări
(număr) |
Durata medie a şederii
(număr zile/turist) |
||||||||
| Total | Români | Străini | Total | Români | Străini | Total | Români | Străini | ||
|
Total, din care, pe localitați: |
45211 | 42932 | 2279 | 73458 | 69052 | 4406 | 1,6 | 1,6 | 1,9 | |
| Ceahlău | 11758 | 11323 | 435 | 18119 | 17406 | 713 | 1,5 | 1,5 | 1,6 | |
| Piatra Neamţ | 11247 | 10368 | 879 | 18255 | 16602 | 1653 | 1,6 | 1,6 | 1,9 | |
| Alexandru cel Bun | 4783 | 4762 | 21 | 7242 | 7193 | 49 | 1,5 | 1,5 | 2,3 | |
| Roman | 4113 | 3752 | 361 | 6910 | 6185 | 725 | 1,7 | 1,6 | 2,0 | |
| Târgu Neamţ | 2961 | 2907 | 54 | 3807 | 3706 | 101 | 1,3 | 1,3 | 1,9 | |
| Bicaz | 1324 | 1266 | 58 | 2281 | 2168 | 113 | 1,7 | 1,7 | 1,9 | |
| Tarcău | 1313 | 1213 | 100 | 2461 | 2220 | 241 | 1,9 | 1,8 | 2,4 | |
| Hangu | 1094 | 847 | 247 | 2033 | 1430 | 603 | 1,9 | 1,7 | 2,4 | |
| Agapia | 1011 | 960 | 51 | 1574 | 1523 | 51 | 1,6 | 1,6 | 1,0 | |
| Vânători Neamț | 807 | 807 | – | 1128 | 1128 | – | 1,4 | 1,4 | – | |
| Alte localități | 4800 | 4727 | 73 | 9648 | 9491 | 157 | 2,0 | 2,0 | 2,2 | |
Sosirile, înnoptările şi durata medie a şederii turiştilor nerezidenţi, pe ţări de provenienţă, în perioada ianuarie-martie 2025
| Sosiri
(număr) |
Înnoptări
(număr) |
Durata medie a şederii
(număr zile/turist) |
|
| Total turişti nerezidenţi în România, din care: | 2279 | 4406 | 1,9 |
|
1046 | 1800 | 1,7 |
|
216 | 481 | 2,2 |
|
182 | 278 | 1,5 |
|
117 | 362 | 3,1 |
|
55 | 86 | 1,6 |
|
48 | 69 | 1,4 |
|
42 | 56 | 1,3 |
|
39 | 82 | 2,1 |
|
39 | 56 | 1,4 |
|
38 | 78 | 2,1 |
|
457 | 1058 | 2,3 |
Procentul cel mai mare de sosiri ale turiştilor străini s-a înregistrat în hotelurile din categoria 3 stele (28,8%), urmat de hotelurile de 4 stele (21,7%).
Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune a fost, în perioada 1.I.-31.III.2025 de 13,2% pe total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, cu 0,4 puncte procentuale mai mic faţă de perioada 1.I.-31.III.2024.
PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
5. Efectivul salariaţilor din economia judeţului la sfârşitul lunii Martie 2025 era de 93436 persoane, mai mare cu 318 persoane faţă de luna Februarie 2025 şi în creștere cu 1447 persoane faţă de luna Martie 2024. Din totalul salariaţilor, 3496 persoane (3,74%) lucrau în agricultură, vânătoare şi servicii anexe; silvicultură şi pescuit, 32752 persoane (35,05 %) lucrau în industrie şi construcţii, iar 57188 persoane (61,21%) lucrau în servicii.
- Câştiguri salariale
Câştigul salarial mediu brut realizat pe ansamblul economiei naţionale în luna Martie 2025 a fost de 9495 lei/salariat, cu 563 lei (+ 6,3 %) mai mare decât în luna Februarie 2025, iar cel net de 5691 lei/salariat, în creștere cu 340 lei (+6,4 %) față de luna Februarie 2025.
În luna martie 2025, în majoritatea activităţilor din sectorul economic [1], nivelul câştigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanțe deosebite ori pentru sărbătorile de Paște), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte).
Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:
- cu 36,0% ȋn fabricarea produselor din tutun, respectiv cu 25,5% în intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii);
- între 12,5% și 22,5% în activităţi de editare, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), fabricarea băuturilor, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a., fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice;
- între 5,0% și 12,0% în tranzacţii imobiliare, telecomunicaţii, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului, fabricarea echipamentelor electrice, captarea, tratarea şi distribuţia apei, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, colectarea şi epurarea apelor uzate, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, fabricarea produselor textile, industria metalurgică, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor şi motocicletelor), industria alimentară.
Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna februarie 2025 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale (prime anuale sau pentru performanțe deosebite, al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte).
Scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:
- cu 14,8% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii;
- între 3,0% și 8,0% în transporturi pe apă, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice.
În sectorul bugetar[2], câştigul salarial mediu net a înregistrat creşteri comparativ cu luna precedentă, astfel: învăţământ (+3,7%), ca urmare a reluării plății cu ora a cadrelor didactice, sănătate şi asistență socială (+1,7%), respectiv administraţie publică (+1 leu).
În judeţul Neamţ, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 7120 lei /salariat, iar cel net de 4248 lei/salariat, fiind mai mare cu 1,17 % faţă de câştigul salarial mediu nominal net realizat în luna Februarie 2025.
- ŞOMAJ
Numărul şomerilor înregistraţi în judeţul Neamţ la sfârşitul lunii Martie 2025 era, potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ, de 8947 persoane, din care 3798 (42,45 %) femei.
La sfârşitul lunii Martie 2025 , numărul şomerilor înregistraţi era cu 26 persoane mai mare faţă de luna Februarie 2025. Din numărul total al şomerilor,7450 persoane (83,26 %) nu primeau nici un fel de ajutoare băneşti, aflându-se doar în evidenţă pentru căutarea unui loc de muncă. Ponderea şomerilor din judeţul Neamţ în totalul şomerilor înregistraţi pe ţară,la sfârşitul lunii Martie 2025, era de 3,36 %.
Rata şomajului înregistrat, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală, era în judeţul Neamţ la sfârşitul lunii Martie 2025 de 5,9 % (5,9 % în Februarie 2025).
Pe ansamblul ţării, rata şomajului a fost de 3,3 %, un număr de 8 judeţe având o rată a şomajului mai mare decât cea înregistrată în judeţul Neamţ.
Ponderea şomerilor înregistraţi în populaţia stabilă în vârstă de 18 – 62 ani1) era de 2,50 %, din care: în zona Tîrgu Neamţ de 3,38 %, în zona Roman de 3,05 %, în zona Poiana Teiului de 3,52 % , în zona Bicaz de 2,48 %, iar în zona Piatra Neamţ de 1,59 %.
INDICATORI SOCIALI
- Mişcarea naturală a populaţiei
Natalitate, mortalitate şi spor natural
În luna Martie 2025, numărul născuţilor-vii a fost de 224, fiind cu 7 născuţi-vii mai mare faţă de luna Februarie 2025 şi cu 9 născuţi-vii mai mare decât în luna Martie 2024.
Numărul deceselor (533) a fost mai mic faţă de luna Februarie 2025 cu 10 şi cu 54 mai mare decât numărul deceselor din luna Martie 2024.
Sporul natural a fost negativ şi a crescut de la -326 în luna Februarie 2025 la – 309 în luna Martie 2025.
Nupţialitate şi divorţialitate
Numărul căsătoriilor a fost de 41, cu 47 mai mic față de numărul căsătoriilor din luna Martie 2024.
Numărul divorţurilor pronunţate a fost de 51, cu 30 mai mare faţă de luna Februarie 2025 şi cu 50 mai mic faţă de luna Martie 2024.
- CONSTRUCŢII
Numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale, eliberate în luna Martie 2025, a fost de 79 , fiind mai mare cu 23 faţă numărul autorizaţiilor eliberate în luna Februarie 2025 şi mai mic cu 5 faţă de numărul autorizațiilor de construire eliberate în Martie 2024 .
ALŢI INDICATORI
- Înmatriculări de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social subscris
Conform datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în luna Februarie 2025 a fost înmatriculată o singură societate comercială cu participare străină la capitalul social subscris.
- Indicele preţurilor de consum
Indicele preţurilor de consum (IPC) pentru luna Martie 2025 pe total şi pe grupe de mărfuri şi servicii şi rata medie lunară a inflaţiei se prezintă astfel:
| Indicele preţurilor de consum în luna Martie 2025 faţă de: | Rata medie lunară a inflaţiei în perioada 1.01.-31.III. | |||
| Februarie 2025 | Martie 2024 | 2025 | 2024 | |
| TOTAL | 100,27 | 104,86 | 0,7 | 0,8 |
| Mărfuri alimentare x) | 100,79 | 105,10 | 0,8 | 0,8 |
| Mărfuri nealimentare | 99,66 | 103,84 | 0,6 | 0,7 |
Servicii |
100,89 | 106,99 | 0,9 | 0,9 |
- x) inclusiv băuturi
Scăderea cu 0,34 % faţă de luna Februarie 2025 la grupa mărfuri nealimentare a fost determinată, în principal, de scăderea preţurilor , cele mai semnificative fiind:
| · Energie electrică
· Gaze*** · Combustibili |
-1,20
-2,29 -1,77 |
S-au înregistrat și creșteri faţă de luna Februarie, cele mai semnificative fiind la:
| · Alte mărfuri nealimentare | +1,14 |
La grupa mărfuri alimentare, preţurile au fost mai mari cu 0,79 %, per total grupă.
S-au înregistrat preţuri mai mari faţă de luna Februarie 2025 la majoritatea grupelor, cele mai semnificative fiind la:
| · Cafea
· Alte legume și conserve de legume · Ulei comestibil |
+3,37
+1,65 +1,84 |
S-au înregistrat și scăderi faţă de luna Februarie 2025, cele mai semnificative fiind la :
| · Zahăr
· Miere de albine |
-1,42
-0,12 |
La grupa servicii, tarifele au fost mai mari (+0,89 %) faţă de nivelul celor din luna precedentă, pe total grupă, iar în cadrul acesteia, creșteri semnificative s-au înregistrat la:
| · Igienă și cosmetică
· Reparații auto, electronice și lucrări foto |
+2,06
+2,26 |
Cele mai semnificative scăderi față de luna Februarie 2025 s-au înregistrat la:
| · Abonament televiziune | -0,48 |
***Pentru precuzări suplimentare privind modul de calcul al indicilor de preț, va rugăm să consultați Precizările Metodologice.
[1] Exclusiv activităţile de administraţie publică, învăţământ, sănătate şi asistenţă social
2 Vezi Precizările metodologice de la punctul 3 referitoare la „sectorul bugetar”
