Turismul în Neamț: Evoluție pozitivă post-pandemică și provocări viitoare

Turismul în Neamț: Evoluție pozitivă post-pandemică și provocări viitoare

Județul Neamț beneficiază atât de resurse turistice naturale, cât și de un patrimoniu cultural-istoric divers, incluzând un număr mare de monumente de importanță națională sau locală.

Referitor la resursele turistice naturale, pe teritoriul județului Neamț, se află 31 de arii naturale protejate (44.196,92 ha – 7,49% din suprafaţa judeţului) și monumente ale naturii ce includ 2 parcuri naționale, 1 parc natural, 8 rezervații forestiere, 3 rezervații faunistice, 1 rezervație floristică, 4 rezervații paleontologice, 3 rezervații zone umede, 7 monumente naturale, 13 situri de importanță comunitară și 7 zone de protecție specială pentru avifaună (Sursa: Ministerul Mediului[1]). Județul Neamț are, de asemenea, 537 monumente istorice, dintre care 108 au valoare națională și universală, iar 429 au valoare locală (situri arheologice, monumente de arhitectură, situri memoriale și funerare) (Sursa: Ministerul Culturii[2]). Având în vedere concentrarea resurselor turistice, infrastructura specifică și numărul anual de vizitatori, în județul Neamț se pot distinge trei mari regiuni de concentrare a fenomenului turistic: regiunea montană (axată pe Masivul Ceahlău – Lacul Izvorul Muntelui – orașul Bicaz), regiunea subcarpatică (Piatra Neamț – Târgu Neamț – stațiunea balneoclimatică Bălțătești) și zona municipiului Roman.

În ceea ce privește baza tehnico-materială a turismului, județul Neamț dispune de 380 de structuri turistice cu funcțiuni de cazare turistică (la nivelul anului 2023), cele mai multe dintre acestea fiind pensiuni turistice și agroturistice (peste 40%), apartamente de închiriat (20%) și hoteluri (Fig.1). Numărul de structuri turistice cu funcțiuni de cazare a crescut constant în ultimii 10 ani, cu o ușoară scădere în anul 2019, situație determinată de pandemia COVID-19 (Fig.2).

 

Fig.1. Structura unităților de cazare din județul Neamț în anul 2023

 

Fig.2. Evoluția numărului de unități de cazare din județul Neamț

 

În anul 2023, din totalul capacității de cazare în funcțiune existente în județ, 22% aparținea comunei Ceahlău, 15% municipiului Piatra Neamț, 8% comunei Alexandru cel Bun, 7% orașelor Bicaz, respectiv, Târgu Neamț și 5% municipiului Roman. Aceste date relevă, de asemenea, și principalele areale turistice ale județului, și anume zona montană Ceahlău – Cheile Bicazului și municipiul Piatra Neamț, areale care atrag și cel mai mare număr de vizitatori și de înnoptări. Comuna Alexandru cel Bun depășește orașele Târgu Neamț și Bicaz la capacitatea de cazare, prin prisma localizării periferice față de municipiul Piatra Neamț și a cadrului natural favorabil.

 

Fig.3. Capacitatea de cazare turistică în funcțiune, pe localități în județul Neamț în anul 2023

 

Atât capacitatea de cazare în funcțiune, cât și numărul de sosiri ale turiștilor evidențiază conturarea arealelor turistice distincte Ceahlău – Lacul Izvorul Muntelui – Bicaz, municipiul Piatra Neamț – comuna Alexandru cel Bun, orașul Târgu Neamț, respectiv municipiul Roman și comunele învecinate (unde se remarcă Tupilați, cu obiectivul turistic Hanul Ancuței) (Fig.3-4).

 

Fig.4. Numărul de sosiri ale turiștilor, pe localități în județul Neamț în anul 2023

 

Referitor la sosirile turiștilor pe teritoriul județului Neamț, în ultimii zece ani se constată o tendință ascendentă, cu excepția anul 2020 (situație particulară cauzată de măsurile de restricționare a circulației din timpul pandemiei). Numărul turiștilor interni a avut creșteri constante, în timp ce numărul turiștilor străini nu a înregistrat un progres semnificativ, menținându-se scăzut, inclusiv față de perioada anterioară pandemiei (13.558 turiști străini în anul 2023, față de 15.516 în anul 2019) (Fig.5).

 

Fig.5. Evoluția numărului de sosiri ale turiștilor în județul Neamț

 

Durata medie a unui sejur în Neamț a scăzut în ultimii ani, fiind, în medie, de 1,79 zile în anul 2023, turiștii preferând, în general, includerea localităților din județ într-un circuit și mai puțin petrecerea unui sejur mai lung. Comparativ cu celelalte județe ale Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, județul Neamț se situează pe a treia poziție, ca număr de sosiri ale turiștilor, după Suceava și Iași, care, de asemenea, au înregistrat creșteri constante ale numărului de vizitatori în ultimii 10 ani. În anul 2020, în timpul pandemiei de COVID-19, Neamț a înregistrat un număr mai mare de turiști față de județul Iași, vizitatorii preferând în special zonele montane deschise (Fig.6)

 

Fig.6. Evoluția numărului de sosiri ale turiștilor în județele Regiunii de Dezvoltare Nord-Est

 

Preferințele turiștilor pentru zona montană și, în general, pentru arealele turistice cu resurse naturale deosebite, cu precădere pentru Parcul Național Ceahlău, este evidentă, prin evoluția numărului de turiști din ultimii 10 ani, trend ascendent care s-a menținut inclusiv în perioada pandemică. (Tab.1).

 

An/ Număr turiști 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023
Parcul Național Ceahlău 36733 37418 36412 44358 50409 50230 61716 72315 83392

Tabel 1. Evoluția numărului de vizitatori ai Parcului Național Ceahlău

Sursa: administrația Parcului Național Ceahlău

 

Resursele turistice culturale – muzeele și casele memoriale, lăcașele de cult – atrag, și ele, un număr din ce în ce mai mare de vizitatori, atât în Neamț, cât și în alte județe ale Regiunii Nord-Est, precum Suceava și Iași. Numărul de vizitatori ai muzeelor din toate județele regiunii a înregistrat scăderi în perioada pandemiei COVID-19 (Fig.6). La Neamț, această tendință de scădere s-a menținut și pe fondul închiderii, pentru reabilitare, a Muzeului de Istorie şi Arheologie Piatra Neamţ (închis din 2020) și a Muzeului Memorial „Ion Creangă” Humulești, Târgu-Neamț, închis pe durata anului 2023, muzee ce atrăgeau un număr considerabil de turiști. În 2023, cele mai vizitate muzee din județul Neamț au fost: Muzeul Cetatea Neamţului Târgu Neamţ (109.343 turiști), Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni Piatra-Neamţ (10.838 turiști) și Muzeul de Artă Piatra-Neamţ (10.024 turiști). (Sursa: Complexul Muzeal Neamț).

 

Fig. 7. Evoluția numărului de vizitatori în muzeele din județele Regiunii de Dezvoltare Nord-Est

 

În ceea ce privește impactul turismului în economia locală, la nivelul înteprinderilor cu profil turistic. se constată o creștere ușoară, cele mai multe dintre acestea fiind unități cu un număr mic de salariați (sub 10 angajați) și care reprezintă aproape 6% din total înteprinderilor active din județ. Pentru acest calcul, s-au luat în considerare întreprinderile aparținând claselor CAEN Rev.2 – Hoteluri și alte facilități, Facilități de cazare pentru vacanțe, Parcuri pentru rulote, campinguri și tabere, Alte servicii de cazare, Restaurante, Activități de alimentație (catering) pentru evenimente, Alte activități de alimentație, Baruri și alte activitați de servire a băuturilor (Fig.7).

 

Fig.8. Evoluția numărului de înteprinderi din turism în Județul Neamț

 

Turismul reprezintă un sector complex, iar impactul acestuia în economie este dificil de cuantificat, întrucât anumite componente ale sale vizează și populația rezidentă. Amploarea fenomenului turistic este în relație directă cu domeniul HORECA (hoteluri, restaurante, catering), astfel încât un sector HORECA dezvoltat determină atragerea unui număr mare de turiști și, de asemenea, evoluția acestuia este influențată de fluxurile de turiști.

La nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, județele Iași și Suceava dețin cele mai ridicate valori, atât ale cifrei de afaceri, cât și ale numărului mediu de angajați din Hoteluri și Restaurante, susținând în consecință un sector turistic mai performant (Fig 8-9).

 

              Fig.9. Numărul mediu de salariați din sectorul HORECA (An 2023)

 

Fig.10. Cifra de afaceri a întreprinderilor din sectorul HORECA (An 2022)

 

O concluzie firească ar fi că, în Neamț, turismul a continuat să crească în 2023, bazându-se pe potențialul natural și cultural, atrăgând un număr important de turiști interni. Infrastructura turistică este în expansiune, dar durata medie a sejurului rămâne scurtă, iar numărul turiștilor străini nu a revenit la nivelul pre-pandemic. Promovarea internațională și extinderea ofertei turistice ar putea transforma Neamțul într-o destinație mai atractivă pentru vizitatorii străini. În context regional, se menține ecartul mare față de județele Iași și Suceava, în ceea ce privește impactul economic indirect al turismului în economia locală. În contextul unui sector HORECA încă modest, rămâne de văzut cum poate județul să capitalizeze resursele sale unice, pentru a stimula turismul și economia locală.

 

 

[1] http://apmnt.anpm.ro/-/arii-protejate-de-interes-national-din-judetul-neamt 

[2] https://www.cultura.ro/sites/default/files/inline-files/LMI-NT.pdf

Lasă un răspuns