Forța de muncă reprezintă una dintre cele mai importante resurse ale cărei particularități influențează direct dezvoltarea economică și socială a unei țări sau regiuni. Piața forței de muncă se caracterizează printr-o dinamică accentuată și o vulnerabilitate ridicată față de evenimente economice, sociale, crize externe sau alte situații deosebite (epidemii, războaie, etc). Atât la nivel național, cât și la nivelul județului Neamț, în ultimii zece ani s-a înregistrat o accentuare a declinului demografic și a îmbătrânirii populației, fenomene cu consecințe directe asupra resurselor de muncă. Scăderea natalității, creșterea speranței de viață, valorile negative ale sporului migratoriu respectiv creșterea raportului de dependență demografică au determinat scăderea ratei de înlocuire a forței de muncă și creșterea raportului de dependență economică (numărul de persoane neocupate – inactive sau în șomaj ce revin la 1000 de persoane ocupate). Adiacent acestor procese, pandemia COVID-19 a reprezentat un eveniment perturbator major cu urmări nefaste asupra balanței forței de muncă, atât la nivel național cât și local.
În analiza pieței forței de muncă, una dintre cele mai importante componente o reprezintă populația activă. Din punct de vedere al participării la activitatea economică, populația rezidentă a unei unități teritoriale se împarte în populație activă (ce include populația ocupată civil și șomerii) și populație inactivă (ce include elevii/studenții, pensionarii, casnicele, cei întreținuți din diferite surse și cei cu o altă situație economică). În ceea ce privește județul Neamț, datele colectate la ultimele două recensăminte (2011, respectiv 2021) evidențiază o tendință generală de scădere a populației rezidente, în special a celei în vârstă de muncă (15- 64 de ani) și implicit a populației active și de creștere a celei inactive, categoriile pensionari dar și elevi/studenți înregistrând creșteri de 3-5% (Fig.1). De asemenea, raportul de dependenţă economică a crescut considerabil, în ultimii zece ani, de la 1485‰ (conform datelor Recensământului din 2011) la 1924‰ (conform celui din 2021). Aceleași date arată că raportul de dependenţă economică este mult mai mare în cazul populației feminine – 1883‰ în anul 2011, respectiv 2413‰ în anul 2021, față de cea masculină – 1174‰ în 2011, respectiv 1541‰ în 2021.
Fig.1. Structura populației rezidente a județului Neamț la Recensămintele din 2011 și 2021
În județul Neamț, din totalul populației rezidente, grupele de vârstă care participă direct la activitatea economică (15 ani și peste) au înregistrat, în ultimul deceniu, o dinamică negativă, în sensul creșterii numărului de persoane inactive în detrimentul celor active, situație specifică ambelor sexe (Fig.2).
Fig.2. Evoluția populației rezidente de 15 ani și peste a județului Neamț după participarea la activitatea economică
În același interval de referință, populația ocupată civilă a județului (categorie a populației aducătoare de venit) a suferit, de asemenea, o scădere cu peste 20% în cazul ambelor sexe – de la 185400 de persoane în anul 2014, la 144800 de persoane în 2023. În cazul acestei categorii, ecartul dintre populația masculină și cea feminină este semnificativ, persoanele de sex feminin ocupând o pondere mai ridicată în categoria persoanelor inactive (Tab.1). Pe activități ale economiei naționale, cele mai mari scăderi ale populației ocupate s-au înregistrat în agricultură (78100 persoane în 2014, față de 29300 persoane în 2023), iar creșteri ușoare – în domenii precum industria prelucrătoare, construcțiile sau sănătatea.
| 2014 | 2015 | 2016 | 2017 | 2018 | 2019 | 2020 | 2021 | 2022 | 2023 | |
| feminin | 85,8 | 82,7 | 74,7 | 77,2 | 79,3 | 80,1 | 76,3 | 62,1 | 66,4 | 64,1 |
| masculin | 99,6 | 96 | 96,5 | 94,3 | 93,8 | 94,5 | 96 | 81,8 | 82,4 | 80,7 |
Tab.1. Evoluția populației ocupate civile a județului Neamț pe sexe (mii persoane)
Resursele de muncă reprezintă acea categorie de populație care dispune de ansamblul capacităților fizice și intelectuale ce îi permit să desfășoare o muncă utilă în una dintre activitățile economiei naționale, incluzând populația în vârstă de muncă, aptă de a lucra, precum și persoanele sub și peste vârsta de muncă aflate în activitate (16 – 62 ani pentru femei, 16 – 65 ani pentru bărbați). La nivel național, în ultimii zece ani, rata de ocupare (raportul procentual dintre populația ocupată civilă și resursele de muncă) a avut un trend constant ascendent, scăzând cu aproape 7% doar în anii 2021-2022, ca urmare a impactului pandemiei de COVID-19 asupra mediului economic (de la 69,1% în 2020 la 62,3% în 2021). Anul 2023 a marcat creșteri ale acestui indicator în toate regiunile țării, ca urmare a redresării economice și a ameliorării efectelor pandemiei asupra pieței muncii. Conform datelor înregistrate în 2023, Regiunea de Dezvoltare Nord-Est avea cea mai mică rată de ocupare la nivel național – 49,8%, cele mai mari valori fiind înregistrate de regiunile București-Ilfov – 86,3% respectiv Vest – 72,3%.
Județul Neamț se caracterizează, în ultimii ani, printr-o scădere a ratei de ocupare a resurselor de muncă, consecință a declinului demografic și a mediului economic fragil din perioada pandemică (Fig.3). Comparativ cu celelalte județe ale Regiunii Nord-Est, în anul 2023 Neamțul înregistra a doua rată de ocupare (53,8%), după județul Iași (54,9%), următoarele fiind Bacău (49,9%), Suceava (47,1%), Vaslui (44,7%) și Botoșani (43,7%).
Fig.3. Evoluția ratei de ocupare a resurselor de muncă în județul Neamț
(rata de ocupare = raportul procentual dintre populația ocupată civilă și resursele de muncă)
Populația ocupată civilă include salariații din unitățile aparținând sectorului public sau privat, patronii, lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerați. Datele colectate la ultimul recensământ evidențiază, pentru județul Neamț, discrepanțe teritoriale privind numărul de persoane ocupate din totalul populației rezidente. În acest sens, cele mai mari valori au fost înregistrate în mediul urban și în comunele din partea de vest a județului (în special în cele periurbane) iar cele mai scăzute valori s-au constatat în comunele din est – Stănița, Poienari, Pâncești, Văleni, Bâra (Fig.4).
Fig.4. Populația ocupată în localitățile județului Neamț la Recensământul din 2021
În ceea ce privește numărul salariaților, acesta a crescut constant în ultimii zece ani, atât la nivel național, cât și la nivel local, ca urmare a evoluției pozitive generale a economiei. Astfel, și județul Neamț a înregistrat creșteri ale acestui indicator, excepție făcând perioada pandemiei, ce a afectat negativ piața muncii și mediul economic, determinând reducerea locurilor de muncă prin încetarea sau suspendarea activității unor agenți economici (Fig.5).
Fig 5. Evoluția numărului mediu al salariaților din județul Neamț
Repartiția pe sexe a numărului de salariați din Neamț reflectă o structură echilibrată la nivelul anului 2023, 51,2% dintre salariați fiind de sex masculin și 48,8% de sex feminin. Aceleași date evidențiază faptul că 71% dintre salariații județului activează în mediul urban, în timp ce doar 29% în mediu rural. La nivel de localitate, cel mai mare număr de salariați se află în municipiile Piatra Neamț și Roman, în orașul Târgu Neamț, dar și în comunele din vecinătate – Săvinești, Dumbrava Roșie, Alexandru cel Bun sau Vânători Neamț, acolo unde s-a realizat localizarea unui număr ridicat de unități economice din domeniul industriei, comerțului sau al serviciilor. Pe de altă parte, cel mai mic număr de salariați îl înregistrau comunele Văleni, Pâncești, Bozieni și Gâdinți.
La nivel regional, județul Neamț are un număr mediu de salariați mai mic decât Iași, Suceava și Bacău, ceea ce relevă dezechilibrul existent pe piața locurilor de muncă și vulnerabilitățile mediului economic local (Fig.6).
Fig 6. Numărul mediu de salariați în județele Regiunii de Dezvoltare Nord Est (2023)
În anul 2023, cei mai mulți dintre salariații din județul Neamț activau în alte domenii economice, cu precădere servicii (35%), în industria prelucrătoare și extractivă (24%), în comerț (21%), construcții (9%), în transporturi, hoteluri și restaurante (7%) respectiv în agricultură și silvicultură (4%) (Fig.7). Aceleași domenii înregistrează cei mai mulți salariați în toate județele din Regiunea Nord Est, cu excepția județului Iași, unde se remarcă sectorul informațional (cu peste 9% din totalul celor angajați). Analiza datelor înregistrate în ultimii zece ani în Neamț evidențiază faptul că sectoarele economice cu cele mai importante descreșteri ale numărului de angajați au fost intermedierile financiare și asigurările, respectiv învățământul. Totodată, sectoarele cu cele mai semnificative creșteri au fost industria prelucrătoare, comerțul, domeniul HORECA, transporturile, sănătatea și asistența socială. Toate domeniile au suferit un declin în perioada pandemiei, cu excepția sectoarelor transport și depozitare, construcții și sănătate.
Fig.7. Distribuția numărului mediu de salariați din județul Neamț pe sectoare de activitate ale economiei naționale în 2023 (CAEN Rev.2)
De asemenea, tot la nivelul anului 2023, repartiția teritorială a numărului mediu de salariați evidențiază cele mai mari valori în centrele urbane ale județului, dar și în comunele periurbane -Săvinești, Dumbrava Roșie, Alexandru cel Bun, Vânători Neamț. Cele mai scăzute valori se înregistrează în comunele situate în partea de est – Stănița, Poienari, Văleni, Pâncești, Bozieni (Fig.8).
Fig.8. Numărul mediu al salariaților în localitățile județului Neamț (an 2023)
Șomajul este un fenomen cu consecințe nefaste asupra stabilității economice și sociale a oricărei entități teritoriale, fiind definit ca rezultat al dezechilibrului existent între cererea și oferta de muncă. La nivelul județului Neamț, principalii indicatori statistici aflați în relație cu acesta – numărul șomerilor și rata șomajului au cunoscut o tendință de scădere, începând cu anul 2014 și până în 2023, excepție făcând anul 2020, când a crescut semnificativ în contextul pandemiei COVID-19 (Fig.9). În anul 2023 rata șomajului în rândul populației feminine a fost mai mică decât cea a populației masculine (3,8% față de 4%). În ceea ce privește distribuția după nivelul de instruire, datele arată că 83% dintre șomerii din Neamț aveau studii primare, gimnaziale sau profesionale, 14% studii liceale și postliceale și 3% studii universitare. Ultimele date înregistrate evidențiază, însă, o tendință de creștere a șomajului în Neamț, rata acestuia fiind, la sfârșitul lunii noiembrie 2024, de 5,7%. La nivel regional, aceleași date arată faptul că rata șomajului a fost de 2,3% în județul Bacău, 3,6% în Iași, 4,5% în Botoșani, 6,6% în Suceava respectiv 9,3% în Vaslui. Regiunea de Nord Est înregistrează a doua cea mai mare valoare a acestui indicator la nivel național (4,9%), după Regiunea Sud Vest Oltenia (6,3%).
Fig.9. Evoluția numărului de șomeri și a ratei șomajului în județul Neamț
Și în acest caz, la nivelul județului, se pot observa diferențieri locale în repartiția numărului de șomeri, indicatorul evidențiind discrepanțele existente în special între zonele rurale și cele urbane dar și între partea de est și cea de vest. Astfel, ponderea șomerilor din totalul resurselor de muncă pentru anul 2023 (calculat prin raportarea numărului șomerilor înregistrați la totalul populației după domiciliu cu vârsta cuprinsă între 18 și 62 ani) înregistrează cele mai mari valori în comunele Oniceni, Văleni, Pâncești, Păstrăveni, Boghicea (situate în estul județului), iar cele mai mici valori – în centrele urbane Piatra Neamț, Roman, dar și în comunele Dumbrava Roșie, Sagna, Gherăești, Grumăzești, Zănești, Cordun sau Hangu (Fig.10).
Fig.10. Ponderea șomerilor din totalul resurselor de muncă în localitățile județului Neamț (an 2023)
Referitor la câștigul salarial, în ultimul deceniu, atât cel nominal mediu brut lunar, cât și cel net au înregistrat creșteri constante (la nivel național, regional și local). România a cunoscut o evoluție ascendentă a salariului minim brut, respectiv net pe economie în perioada de referință, cel brut crescând de la 850 de lei în anul 2014, la 1900 lei în 2018 și până la 3700 lei în iulie 2024. De asemenea, indicii câștigului salarial net real (raportul dintre indicele câștigului salarial mediu nominal net[1] și indicele general al prețurilor de consum[2]) calculați la nivel național au crescut în perioada mai sus menționată, valoarea acestora fiind cu 78% mai mare în anul 2023 față de anul de referință 2014. În cazul județului Neamț, însă, raportând aceste valori la indicii câștigului salarial net lunar (calculați la niveul anului de referință 2014) se constată existența unor diferențe semnificative între creșterea câștigului salarial nominal net (cu până la 78% în 2023 față de anul de referință 2014) și cea a câștigului salarial real (cu până la 178% în anul 2023 față de anul de referință 2014) (Fig.11).
Fig.11. Evoluția indicilor câștigului salarial real și a câștigului salarial net lunar în județul Neamț
(an de referință 2014)
În ceea ce privește distribuția pe activități ale economiei naționale, datele din 2023 arată că, în județul Neamț cele mai mari câștiguri salariale medii nete se înregistrează în sectoarele producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă (6342 lei), administrație publică și apărare (5317 lei), servicii (5048 lei), industrie extractivă (4991 lei), învățământ (4541 lei) iar cele mai mici în sectoarele comerț (3046 lei), activități de spectacole, culturale și recreative (2834 lei), tranzacții imobiliare (2460 lei) și hoteluri și restaurante (2203 lei) (Fig.12). În același an câștigul salarial mediu net lunar prezenta valori similare în toate județele Regiunii Nord Est, cu excepția județului Iași, acolo unde se înregistra un câștig mediu net de 4568 de lei, fiind urmat de județele Bacău – 3948 lei, Suceava – 3588 lei, Neamț – 3542 lei, Vaslui- 3446 lei și Botoșani – 3430 lei.
Fig.12. Câștigul salarial nominal mediu net lunar pe activități ale economiei naționale (CAEN Rev.2) în județul Neamț (2023)
Concluzii
Analiza principalelor caracteristici ale forței de muncă, din județul Neamț, în ultimii zece ani, evidențiază, pe de o parte, o evoluție pozitivă prin creșterea numărului de salariați și a câștigurilor salariale, scăderea ratei șomajului, dezvoltarea anumitor sectoare ale economiei naționale cu potențial ridicat (precum industria prelucrătoare) și pe de altă parte, un dezechilibru la nivelul resurselor de muncă și a populației ocupate, numărul persoanelor inactive și raportul de dependență economică crescând constant. Vulnerabiliatea structurală a forței de muncă, determinată de modificările demografice (ponderea din ce în ce mai mare a grupelor de vârstă inactive și migrația persoanelor rezidente apte de muncă), dar și impactul pandemiei de COVID-19 asupra cadrului economic general au dus la dezechilibre pe piața muncii la nivel național, regional și local. În cazul județului Neamț, pentru atenuarea acestor dezechilibre se impun, pe lângă măsuri generale (limitarea muncii informale și nefiscalizate, ori reducerea presiunii asupra sistemului de pensii publice) și măsuri specifice, precum: atragerea forței de muncă externă pentru a diminua deficitul existent (mai ales pentru domenii precum transportul, construcțiile sau HORECA); crearea de locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilități sau pentru categoriile defavorizate; creșterea investițiilor pentru conturarea unei oferte mai diversificate și mai atractive de locuri de muncă focusate pe categoriile de vârstă aflate în scădere (populația tânăra și cea adultă) și mai ales pe mediul rural; revitalizarea anumitor sectoare economice cu potențial de dezvoltare, precum turismul, agricultura sau domeniul informațional; dezvoltarea unor programe de reconversie profesională.
[1]indicele câştigului salarial nominal net se calculează ca raport între câştigul salarial mediu nominal net din luna curentă şi cel din luna de comparație, exprimat procentual.
[2] indicele prețurilor de consum (IPC) măsoara evoluția de ansamblu a prețurilor mărfurilor cumpărate și a tarifelor serviciilor utilizate de către populație într-o anumită perioadă (perioada curentă), față de o perioadă anterioară (perioada de bază sau de referință).
