PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI AI JUDEŢULUI NEAMŢ ÎN LUNA FEBRUARIE 2025

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI AI JUDEŢULUI NEAMŢ ÎN LUNA FEBRUARIE 2025

Varianta completă în format pdf și editabil.

 

INDUSTRIE

Indicii producţiei industriale

Februarie 2025 faţă de: 1.I.-28.II.2025

faţă de

1.I.-28.II.2024

Ianuarie     2025 Februarie 2024 Media lunară

 

Total industrie (serie brută)

din care, pe marile grupe industriale:

100,58

 

84,82 78,46 94,66
industria bunurilor intermediare 111,77 85,13 79,98 95,36
industria bunurilor de capital 94,56 82,03 83,92 84,93
industria bunurilor de folosinţă îndelungată 108,44 57,80 57,26 61,71
industria bunurilor de uz curent 69,42 94,57 71,76 114,00
industria  energetică 152,53 89,91 95,91 77,28

 

1.1 Comparaţie cu luna precedentă

Producţia industrială (serie brută) realizată în luna Februarie  2025, comparativ cu luna Ianuarie 2025, a fost  mai mare cu 0,58  %.

S-au înregistrat  producţii mai mari  faţă de luna Ianuarie 2025 în: industria bunurilor intermediare (+ 11,77 %),   industria bunurilor de folosinţă îndelungată  ( + 8,44 %) și industria  energetică ( + 52,53 %).

S-au înregistrat  producţii mai mici faţă de luna Ianuarie 2025 în: industria bunurilor de capital  (- 5,44 %) și industria bunurilor de uz curent ( – 30,58 %) .

1.2 Comparaţie cu luna corespunzătoare din anul precedent

Comparativ cu luna Februarie  2024, producţia industrială (serie brută) realizată în luna  Februarie 2025   a fost cu 15,18 % mai mică.

Nu s-au înregistrat creșteri.

S-au înregistrat  scăderi ale producţiei realizate în luna Februarie 2025 față de luna Februarie 2024 în : industria bunurilor intermediare (-14,87 %), industria bunurilor de capital  (- 17,97%) ,  industria bunurilor de folosinţă îndelungată  ( – 42,2 %), industria bunurilor de uz curent ( – 5,43 %)  și industria  energetică ( -10,09 %).

1.3 Comparaţie cu perioada 1.I.- 28.02.2024

Producţia industrială (serie brută) realizată în perioada Ianuarie-Februarie din anul 2025 s-a situat sub nivelul  celei realizate în aceeaşi perioadă din anul 2024 cu  5,34 %, datorită scăderii  înregistrate  în: industria bunurilor intermediare (-4,64%),  industria bunurilor de folosinţă îndelungată (- 38,29 %) , industria bunurilor de capital ( – 15,07 %) și industria energetică (- 22,72 %).

S-au înregistrat  creșteri ale producţiei realizate în perioada Ianuarie-Februarie 2025 față de perioada Ianuarie -Februarie 2024  în : industria bunurilor de uz curent (+ 14 %) .

 

  1. Cifra de afaceri din industrie

Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie

Februarie 2025

 faţă de:

1.I.-28.II.2025

faţă de

1.I.-28.II.2024

Ianuarie    2025 Februarie

 2024

Total industrie 119,2 87,9 92,9

 

2.1 Comparaţie cu luna precedentă

Cifra de afaceri a întreprinderilor cu activitate principală de industrie, realizată în luna Februarie 2025, a fost cu 19,2 % mai mare faţă de cifra de afaceri înregistrată în luna  Ianuarie 2025, datorită creșterii  producţiei realizate în industria prelucrătoare (+18,6 %) și industria extractivă (+78,4%).

 

Structura cifrei de afaceri pe forme de proprietate

  Februarie 2025
Total industrie

din care, pe forme de proprietate:

100,0
capital integral privat 62,3
capital străin 37,7

 

2.2 Comparaţie cu luna corespunzătoare din anul precedent

Cifra de afaceri a întreprinderilor cu activitate principală de industrie, realizată în luna  Februarie  2025 , a fost cu 12,1% mai mică faţă de cifra de afaceri înregistrată în luna corespunzătoare din anul precedent, datorită scăderii producţiei realizate în industria prelucrătoare (- 13,2 %) .

2.3 Comparaţie cu perioada 1.I.-28.II.2024

În perioada Ianuarie-Februarie din anul 2025, cifra de afaceri a unităţilor cu activitate principală de industrie a fost cu 7,1 % mai mică faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent.

Cifra de afaceri totală înregistrată în perioada Ianuarie-Februarie 2025 a fost realizată în proporţie de  55,4 % pe piaţa internă şi 44,6 % pe piaţa externă.

După structura pe clase de mărime a unităţilor care au participat la realizarea cifrei de afaceri, aceasta a fost realizată în proporţie de 1,33 % de microîntreprinderi (0-9 salariaţi),  4,87 % de întreprinderile mici (10-49 salariaţi), 50,07 % de întreprinderile mijlocii (50–249 salariaţi) şi 43,72 % de întreprinderile mari (peste 250 salariaţi).

 

 

  1. COMERŢ INTERNAŢIONAL

3.1 Comparaţie cu perioada 1.01-31.12.2023     

În perioada 1.01.-31.12.2024, exporturile FOB au însumat 508961 mii Euro, mai mici cu  12,67 % comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent, iar importurile CIF au fost de 556962 mii Euro, mai mici  cu  5,04 % faţă de perioada 1.01.-31.12.2023.

Soldul balanţei comerciale FOB / CIF pe perioada 1.01.- 31.12.2024  se cifrează la  – 48001 mii  Euro.

Cele mai mari ponderi în cadrul exporturilor realizate în perioada 1.01.- 31.12.2024  s-au înregistrat la: Textile si articole din textile (25,43 %),  Mijloace şi materiale de transport  (23,64 %),  Metale comune și articole din acestea (14,40 %).

În ceea ce priveşte importul, ponderi mai mari s-au înregistrat la: Textile si articole din textile (19,18 %), Metale comune si articole din acestea  (14,57 %) ,Mașini, aparate și echipamente electrice (18,27 %).

 

3.2 Comparaţie cu luna precedentă

În luna Decembrie 2024 , exporturile FOB au fost mai mici  faţă de luna Noiembrie 2024  cu 12764 mii Euro (  -28,10 %), iar importurile CIF au fost mai mici cu 10462 mii Euro ( -22,69 %) faţă de luna anterioară. 

3.3 Comparaţie cu luna corespunzătoare din anul precedent

În luna Decembrie  2024, exporturile FOB au fost mai mici  cu 5030  mii  Euro (-13,34 %) faţă de luna Decembrie 2023, iar importurile CIF au fost mai mici cu 6243 mii Euro ( -14,90 %) faţă de aceeaşi lună din anul precedent.

 

  1. TURISM

Comparație cu luna corespunzătoare din anul perecedent

În luna februarie 2025, în activitatea de turism, în județul Neamt, din totalul de  345 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică inclusiv apartamente si camere de inchiriat (care sunt autorizate de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului şi care au o capacitate de cazare de minimum 10 locuri-pat), doar 215 structuri de cazare au funcţionat si au raportat date, restul sunt în următoarea situație: 85 structuri nu au funcționat din diverse motive (au activitate sezonieră, au fost în reparații curente sau au avut evenimente în familie), iar 45 structuri de cazare nu au raportat date deoarece sunt în reparații capitale sau au refuzat sau și-au suspendat temporar activitatea pe o perioada de 2-3 ani.

Capacitatea de cazare turistică în funcţiune în luna februarie 2025 a fost de 170032 locuri-zile, cu 1,8% mai mare faţă de luna februarie 2024.

Ponderea cea mai mare în totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune o deţin pensiunile agroturistice (34,4%), urmate de hoteluri și și hoteluri apartament (25,0%), apartamente și camere de închiriat (12,8%), pensiuni turistice 7,1%), moteluri (4,5%) iar restul tipurilor de structuri de cazare turistică deţin un procent de 16,2%.

În luna februarie 2025, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, pe total, sosirile turiștilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare (inclusiv apartamente și camere de închiriat) au înregistrat creșteri cu 7,0%, iar  înnoptările turiștilor au înregistrat creșteri cu 3,3%.

 

Sosirile şi înnoptările turiştilor români şi străini, în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în luna februarie 2025 comparativ cu luna februarie 2024 

Sosiri Innoptări
Februarie 2025

(număr)

Februarie 2024

(număr)

Februarie2025

faţă de

februarie 2024

(%)

Februarie 2025

(număr)

Februarie 2024

(număr)

Februarie 2025

faţă de

februarie 2024

(%)

Total 15082 14093 107,0 23923 23166 103,3
Turişti români 14370 13733 104,6 22495 22467 100,1
Turişti străini 712 360 197,8 1428 699 204,3

 

În luna februarie 2025, turiştii din judeţul Neamţ au ales cazarea, în principal, în hoteluri și hoteluri apartament (într-un procent de 38,2% din numărul sosirilor turiștilor pe total judeţ), în pensiuni agroturistice (într-un procent de 31,3% din numărul sosirilor turiștilor pe total judeţ), apoi în apartamente și camere de închiriat (într-un procent de 9,9% din numărul sosirilor turiștilor pe total judeţ).

Din punct de vedere al categoriei de clasificare remarcăm că, într-un procent de 67,1%, turiştii care au vizitat judeţul Neamţ în luna februarie 2025, au preferat cazarea în unităţile din categoria 3 stele urmat de 26,2% dintre turiști în unitățile de 4 stele.

Localitatea cea mai vizitată de turişti, în luna februarie 2025, a fost Ceahlău cu 4420 turiști (29,3% din numărul total al sosirilor turiştilor ). Pe locul al doilea se află localitatea Piatra Neamț cu 3794 turiști (25,2% din numărul total al sosirilor turiştilor), pe locul al treilea localitatea Alexandru cel Bun cu 1589 turiști (10,5% din numărul total al sosirilor turiştilor), pe locul al patrulea localitatea Roman cu 1311 turiști (8,7% din numărul total al sosirilor turiştilor), urmează, pe locul al cincilea, localitatea Târgu Neamț cu 921 turiști (6,1% din numărul total al sosirilor turiştilor) și localitatea Bicaz cu 471 turiști (3,1% din numărul total al sosirilor turiştilor) pe locul al șaselea.

Durata medie a şederii, în perioada analizată, pe total turişti a fost de 1,6 zile/turist, la turiştii români de 1,6 zile/turist, iar la turiştii străini a fost de 2,0 zile/turist. 

Din cei 712 vizitatori străini, 618 provin din ţări situate în Europa.

În luna februarie 2025, cei mai mulţi turişti străini au fost din: Republica Moldova (331 turişti), Italia (67 turiști), Ucraina (42 turiști), Germania (39 turiști), Regatul Unit (21 turiști), Bulgaria (20 turiști).  

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune a fost, în luna februarie 2025, de 14,1% pe total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, cu 0,2 puncte procentuale mai mare faţă de indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune din luna februarie 2024.

 

PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ

  1. Efectivul salariaţilor din economia judeţului la sfârşitul lunii Februarie 2025 era de 93118 persoane, mai mare cu 334 persoane faţă de luna Ianuarie 2025 şi în creștere cu 1463 persoane faţă de luna Februarie 2024. Din totalul salariaţilor, 3484 persoane (3,74%) lucrau în agricultură, vânătoare şi servicii anexe; silvicultură şi pescuit, 32641 persoane (35,05 %) lucrau în industrie şi construcţii, iar  56993 persoane (61,21%) lucrau în servicii.
  2. Câştiguri salariale 

Câştigul salarial mediu brut realizat pe ansamblul economiei naţionale în luna Februarie 2025 a fost de 8932 lei/salariat, cu 22 lei (+ 0,2 %) mai mare decât în luna Ianuarie 2025, iar cel net de 5351  lei/salariat, în creștere cu 23 lei (+0,4 %) față de luna Ianuarie 2025.

În luna februarie 2025, comparativ cu luna precedentă, nivelul câştigului salarial mediu net a fost influențat, în aproape egală măsură, atât de creşteri, cât și de scăderi. Astfel, creșterile câştigului salarial mediu net din activităţile sectorului economic[1], au fost determinate de acordarea de prime ocazionale (prime anuale, al 13-lea salariu sau prime pentru performanțe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), precum și de realizările de producţie ori încasările mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

  • cu 33,9% ȋn fabricarea produselor din tutun, respectiv cu 30,2% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii;
  • între 6,5% și 12,5% în fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, tranzacţii imobiliare, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice;
  • între 2,5% și 6,0% în alte activităţi extractive, cercetare-dezvoltare, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, repararea, întreţinerea şi instalarea mașinilor şi echipamentelor, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnașamentelor şi încălțămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), construcţii, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), transporturi pe apă.

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna ianuarie 2025 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale (prime anuale sau pentru performanțe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

  • cu 12,7% în industria metalurgică, respectiv cu 11,5% în extracţia minereurilor metalifere;
  • între 4,5% și 8,5% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, extracţia cărbunelui superior şi inferior, transporturi aeriene, activităţi de servicii anexe extracţiei;
  • între 2,0% și 4,0% în activităţi de editare, colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi de recuperare a materialelor reciclabile (inclusiv activităţi şi servicii de decontaminare), fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, activităţi de spectacole, culturale şi recreative, fabricarea echipamentelor electrice, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, transporturi terestre şi transporturi prin conducte.

În sectorul bugetar[2], câştigul salarial mediu net a crescut uşor comparativ cu luna precedentă în administraţia publică (+0,8%), în timp ce în sănătate şi asistență socială (-1,8%), respectiv în învăţământ (-1,1%) a înregistrat uşoare scăderi.

În judeţul Neamţ, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 7039 lei /salariat, iar cel net de 4198 lei/salariat, fiind  mai mic cu 0,26 % faţă de câştigul salarial mediu nominal net realizat în luna Ianuarie 2025.

 

  1. ŞOMAJ 

Numărul şomerilor înregistraţi în judeţul Neamţ la sfârşitul lunii Februarie 2025 era, potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ, de 8921 persoane, din care 3792 (42,51 %) femei.

La sfârşitul lunii Februarie  2025 , numărul şomerilor înregistraţi era cu  5 persoane mai mic faţă de luna Ianuarie 2025. Din numărul total al şomerilor,7334 persoane (82,21 %) nu primeau nici un fel de ajutoare băneşti, aflându-se doar în evidenţă pentru căutarea unui loc de muncă. Ponderea şomerilor din judeţul Neamţ în totalul şomerilor înregistraţi pe ţară,la sfârşitul lunii Februarie  2025, era de  3,32 %. 

Rata şomajului înregistrat, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală, era în judeţul Neamţ la sfârşitul lunii Februarie  2025  de 5,9 %  (5,9 % în Ianuarie 2025).

Pe ansamblul ţării, rata şomajului a fost de 3,4 %, un număr de 8 judeţe având o rată a şomajului mai mare decât cea înregistrată în judeţul Neamţ. 

Ponderea şomerilor înregistraţi în populaţia stabilă în vârstă de 18 – 62 ani1) era de 2,50 %, din care: în zona Tîrgu Neamţ de 3,41 %, în zona Roman de 3,06 %, în zona Poiana Teiului de  3,54 % , în zona Bicaz de 2,56 %, iar în zona Piatra Neamţ de 1,54 %.

 

 

INDICATORI SOCIALI 

  1. Mişcarea naturală a populaţiei 

Natalitate, mortalitate şi spor natural

În luna Februarie 2025, numărul născuţilor-vii a fost de 217, fiind cu 54 născuţi-vii mai mic faţă de luna Ianuarie 2025 şi cu  25 născuţi-vii mai mic  decât în luna  Februarie 2024.

Numărul deceselor (543) a fost mai mic faţă de luna Ianuarie 2025 cu 147 şi cu 11 mai mare decât numărul deceselor din luna  Februarie 2024.

Sporul natural a fost negativ şi a crescut de la -419 în luna Ianuarie 2025 la – 326 în luna Februarie 2025. 

Nupţialitate şi divorţialitate

Numărul divorţurilor pronunţate a fost de 21, cu 10 mai mic  faţă de luna Ianuarie 2025  şi cu  7 mai mic faţă de luna Februarie 2024.

Numărul căsătoriilor *Lipsă date din cauza indisponibilității datelor din Sistemul Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă (SIIEASC).

  

  1. CONSTRUCŢII 

Numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale, eliberate în luna Februarie  2025, a fost de 56 , fiind mai mare cu 27 faţă numărul autorizaţiilor eliberate în luna Ianuarie 2025 şi mai mic cu 16  faţă de numărul autorizațiilor de construire eliberate în Februarie 2024  . 

 

ALŢI INDICATORI 

  1. Înmatriculări de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social subscris

Conform datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în luna  Februarie  2025  au fost  înmatriculate 0 societăți comerciale  cu participare străină la capitalul social subscris. 

 

  1. Indicele preţurilor de consum 

Indicele preţurilor de consum (IPC) pentru luna  Februarie 2025 pe total şi pe grupe de mărfuri şi servicii şi rata medie lunară a inflaţiei se prezintă astfel:

Indicele preţurilor de consum

în luna Februarie  2025

faţă de:

Rata medie lunară a inflaţiei

în perioada 1.01.-28.II.

Ianuarie 2025 Februarie  2024 2025 2024
TOTAL 100,88        105,02 0,9 1,0
Mărfuri alimentare x) 100,73 104,54 0,8 1,0
Mărfuri nealimentare 101,08 104,79 1,0 0,8

Servicii

100,66 106,42 0,8 1,2
  1. x) inclusiv băuturi

 

Creșterea cu 1,08 % faţă de luna Ianuarie 2025 la grupa  mărfuri nealimentare a fost determinată, în principal, de creșterea  preţurilor , cele mai semnificative fiind:

·       Energie termică

·       Gaze***

·       Energie electrică

+2,12

+9,08

+1,41

 

S-au înregistrat și scăderi  faţă de luna Ianuarie,  cele mai semnificative fiind  la:       

·       Încălțăminte din piele -0,05

                                                                                                              

La grupa mărfuri alimentare, preţurile au fost mai mari cu  0,73 %, per  total grupă.

S-au înregistrat  preţuri mai mari faţă de luna  Ianuarie  2025  la majoritatea grupelor, cele mai semnificative fiind la:

·       Fructe proaspete

·       Alte legume și conserve de legume

·       Cartofi

+2,09

+3,11

+3,47

 

S-au înregistrat  și scăderi  faţă de luna Ianuarie 2025, cele mai semnificative fiind la :

·       Citrice și alte fructe meridionale

·       Margarină

-1,23

-0,36

 

La grupa servicii, tarifele au fost mai mari (+0,66%) faţă de nivelul celor din luna precedentă, pe total grupă, iar în cadrul acesteia, creșteri semnificative s-au înregistrat la:

·       Igienă și cosmetică

·       Alte servicii cu caracter industrial

+2,57

+1,83

 

Cele mai semnificative  scăderi față de luna Ianuarie 2025 s-au înregistrat  la:

·       Transport aerian

·       Servicii poștale

-17,99

-6,28

 

***Pentru precuzări suplimentare privind modul de calcul al indicilor de preț, va rugăm să consultați Precizările Metodologice.

[1] Exclusiv activităţile de administraţie publică, învăţământ, sănătate şi asistenţă social

2 Vezi Precizările metodologice de la punctul 3 referitoare la „sectorul bugetar”

 

Lasă un răspuns