Perspective privind dezvoltarea și evoluția recentă a centrelor urbane din județul Neamț
Sistemul urban al județului Neamț este reprezentat de municipiul-reședință Piatra Neamț, de municipiul Roman și orașele Târgu Neamț, Roznov și Bicaz. Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului clasifică aceste centre urbane în: localități de rang II (municipii de importanță interjudețeană, județeană sau cu rol de echilibru în rețeaua de localități) – Piatra Neamț și Roman, respectiv localități de rang III (orașe) – Bicaz, Roznov, Târgu Neamț. În studiul „Orașe Magnet – Migrație și Navetism în România” realizat în iunie 2017 de Banca Mondială, municipiul Piatra Neamț este definit ca pol județean – o arie funcțională ce prezintă câteva caracteristici precum un potențial de urbanizare rapid, un bazin demografic bine conturat în jurul său, resurse turistice importante, posibilitatea de a atrage migranți în special din zonele rurale (cu precădere navetiști), dar și nevoia de investiții în sectorul industrial[1].
Din punct de vedere teritorial arealele urbane ale județului Neamț sunt repartizate echilibrat (Figura 1), cu municipiul reședință de județ Piatra Neamț situat în zona centrală, municipiul Roman în partea de est, orașele Târgu Neamț și Roznov pe axa nord-sud și orașul Bicaz în partea de vest, la contactul cu zona montană. De altfel, în zona montană a județului Neamț se remarcă un vid urban, cauzat în principal de accesibilitatea redusă către orașele existente.
Figura 1. Localizarea centrelor urbane în cadrul județului Neamț
În ceea ce privește extinderea centrelor urbane din Neamț, în ultima perioadă se constată modificări reduse ale suprafațelor intravilane ale municipiilor Piatra Neamț și Roman și creșteri semnificative în cazul orașelor Târgu Neamț, Bicaz și Roznov, în special după anul 2018 (Tabel 1).
|
2017 |
2018 | 2019 | 2020 | 2021 | 2022 |
2023 |
|
| Piatra Neamț | 2148 | 2388 | 2388 | 2388 | 2388 | 2388 | 2388 |
| Roman | 1609 | 1609 | 1609 | 1610 | 1610 | 1610 | 1610 |
| Bicaz | 545 | 981 | 981 | 981 | 1004 | 1004 | 1004 |
| Roznov | 341 | 1199 | 1199 | 1199 | 1195 | 1195 | 1195 |
| Târgu Neamț | 1349 | 1986 | 1986 | 1986 | 1986 | 1986 | 1986 |
Tabel 1. Evoluția suprafaței intravilane a centrelor urbane din județul Neamț (ha)
Extinderea teritorială a centrelor urbane din Neamț s-a realizat lent, în funcție de morfologia spațiului și de particularitățile funcționale ale acestuia. Datorită caracteristicilor de relief și a evoluției sale istorice, extinderea teritorială a muncipiului Piatra Neamț s-a realizat de-a lungul principalelor căi de comunicare cu exteriorul, acest proces continuând și astăzi, prin expansiunea intravilanului spre nord – vest (către Bicaz, pe Valea Bistriței), nord – est (către Roman) și sud (către Bacău). În cazul municipiul Roman se evidențiază extinderea către partea de nord, acolo unde s-a conturat o important zonă industrială. Astfel, în cazul ambelor centre urbane, în ultimii zece ani se constată o extindere a spațiului periurban, comunele situate în imediata vecinătate a acestora înregistrând creșteri ale populației (Figura2) și ale perimetrului construit. Acest fapt a determinat urbanizarea lor și pierderea, în parte, a caracterului rural ducând atât la sporirea funcției rezidențiale, cât și la localizarea unor agenți economici din sectorul industriei ori serviciilor. Comunele în care s-a manifestat cu preponderență acest fenomen au fost Alexandru cel Bun și Dumbrava Roșie – în cazul municipiului Piatra Neamț, respectiv Cordun – în cazul municipiului Roman (Tabelele 2-3).
Figura2. Evoluția populației domiciliate în principalele comune periurbane din jurul municipiilor Piatra Neamț și Roman
|
2014 |
2015 | 2016 | 2017 | 2018 | 2019 | 2020 | 2021 | 2022 |
2023 |
|
| Alexandrucel Bun | 2375 | 2403 | 2419 | 2425 | 2438 | 2454 | 2488 | 3079 | 3098 | 3111 |
| DumbravaRoșie | 3003 | 3031 | 3055 | 3104 | 3116 | 3144 | 3170 | 3589 | 3620 | 3657 |
| Cordun | 2487 | 2494 | 2494 | 2537 | 2561 | 2605 | 2637 | 3188 | 3266 | 3338 |
Tabel 2. Numărul locuințelor existente în principalele commune periurbane din jurul municipiilor Piatra Neamț și Roman
|
2014 |
2015 | 2016 | 2017 | 2018 | 2019 | 2020 | 2021 | 2022 |
2023 |
|
| Alexandrucel Bun | 12 | 8 | 7 | 3 | 20 | 43 | 24 | 16 | 18 | 25 |
| DumbravaRoșie | 45 | 45 | 58 | 45 | 64 | 70 | 51 | 83 | 73 | 50 |
| Cordun | 9 | 1 | 9 | 15 | 45 | 40 | 64 | 57 | 44 | 32 |
Tabel 3. Numărul autorizațiilor de construcție eliberate în principalele comune periurbane din jurul municipiilor Piatra Neamț și Roman
Conform ultimului Recensământ al Populației și Locuințelor, realizat în anul 2021, centrele urbane ale județului Neamț însumau o populație rezidentă de 160591 de locuitori, în scădere față de Recensământul din 2011 (169599 de locuitori), cifre traduse și într-un grad mic de urbanizare a județului, doar 35,36% dintre locuitori trăind în mediul urban. Dezvoltarea și evoluția unui centru urban implică modificări la nivelul tuturor componentelor sale, una dintre cele mai importante fiind capitalul uman. Ultimii zece ani au reprezentat, pentru muncipiile și orașele județului Neamț, o perioadă de declin demografic, fenomen caracteristic, de asemenea, și localităților rurale. Populația urbană rezidentă a înregistrat scăderi constante pe fondul diminuării sporului natural și al extinderii fenomenului de migrație specific perioadei de tranziție și post tranziție. Astfel, zonele urbane ale județului Neamț sunt afectate de îmbătrânirea demografică, fenomen specific întregii țări și caracterizat prin scăderea natalității, creșterea speranței de viață la naștere, valori negative ale sporului migratoriu, ponderi mici ale persoanelor de vârstă tânără din totalul populației, scăderea ratei de înlocuire a forței de muncă și creșterea raportului de dependență demografică. Principalii indicatori demografici evidențiază faptul că în toate cele cinci centre urbane din Neamț populația rezidentă a scăzut în intervalul dintre ultimele două recensăminte (2011 respectiv 2021) și, de asemenea, faptul că s-au produs modificări în ceea ce privește structura pe grupe de vârstă, ponderea populației vârstnice (peste 65 de ani) din total populației crescând semnificativ, cu precădere la nivelul muncipiilor Piatra Neamț și Roman. (Tabelele 4-5).
|
0 – 14 ani |
14-65 ani |
peste 65 ani | ||||
| RPL 2011 | RPL 2021 | RPL 2011 | RPL 2021 | RPL 2011 |
RPL 2021 |
|
| Piatra Neamț | 15% | 16% | 70% | 59% | 15% | 25% |
| Roman | 15% | 16% | 71% | 62% | 14% | 22% |
| Bicaz | 16% | 14% | 64% | 62% | 20% | 24% |
| Roznov | 18% | 19% | 65% | 62% | 17% | 19% |
| TârguNeamț | 16% | 16% | 70% | 65% | 14% | 19% |
Tabel 4. Structura populației pe principalele grupe de vârstă la Recensămintele din 2011 și 2021
Scăderea ponderii populației de vârstă adultă determină transformări semnificative în funcționalitatea unui centru urban, atrăgând diminuarea populației în vârstă de muncă, efecte negative asupra pieței muncii și presiune crescută pe serviciile de sănătate și de protecție socială.
| Populațierezidentă |
Indicele de îmbătrâniredemografică[2] |
Raportul de dependențădemografică[3] |
||||
|
RPL 2011 |
RPL 2021 | RPL 2011 | RPL 2021 | RPL 2011 |
RPL 2021 |
|
| Piatra Neamț | 85055 | 79679 | 104,6 | 163,3 | 42,1 | 69,1 |
| Roman | 50713 | 48644 | 93,3 | 131,9 | 41,3 | 60,7 |
| Bicaz | 6543 | 6106 | 125,3 | 178,6 | 54,9 | 62,3 |
| Roznov | 8593 | 8133 | 91,9 | 98,8 | 54,1 | 60,9 |
| TârguNeamț | 18695 | 18029 | 85,1 | 114,7 | 41,8 | 54,1 |
Tabel 5. Evoluția unor indicatori demografici la nivelul centrelor urbane ale județului Neamț la Recensămintele din 2011 și 2021
Declinul demografic al centrelor urbane din județul Neamț este evidențiat, de asemenea, și prin soldul schimbărilor de domiciliu, diferența dintre cei sosiți și cei plecați din localitate (inclusiv migrația internațională) înregistrând creșteri semnificative în ultimii zece ani. Astfel, valoarea acestuia a crescut de la -479 în 2014 la -1039 în 2023 (Piatra Neamț), de la -577 în 2024 la -654 în 2023 (Roman), de la -47 în 2014 la -67 în 2023 (Bicaz), de la +75 la -56 în 2023 (Roznov) și de la -70 în 2014 la -134 în 2023 (Târgu Neamț). Scăderea și îmbătrânirea populației în toate cele cinci orașe și municipii ale județului (în special în reședință) are impact direct asupra dezvoltării socio – economice a acestora, astfel încât sunt necesare soluții pe termen lung pentru a diminua efectele negative ale acestor transformări demografice.
Din punct de vedere economic orașele concentrează, în general, cele mai multe resurse, însemnând un număr mare de salariați, o populație activă mai numeroasă și, de asemenea, mai multe întreprinderi active cu o cifră de afaceri și un profit superioare celor realizate de întreprinderile din mediul rural. La nivelul județului Neamț, numărul mediu al salariaților din centrele urbane reprezenta, în anul 2022, 71,2% din totalul salariaților, toate orașele înregistrând creșteri constante ale acestui indicator în ultimii ani. Municipiul Piatra Neamț deținea, în anul 2022, un număr de 37950 de salariați, fiind urmat de muncipiul Roman cu 16586 salariați și de orașele Târgu Neamț (4963 salariați), Bicaz (1448 salariați) și Roznov (884 salariați). Creșterea numărului mediu de salariați a determinat, în consecință, scăderea constantă a numărului de șomeri, excepție făcând anul 2020, când s-au înregistrat creșteri ale acestui indicator, în contextul restrângerii unor activități economice cauzate de pandemia COVID19. De asemenea, în ultimii doi ani se constată o tendință de ușoară creștere a numărului de șomeri în toate orașele județului, cu excepția municipiului Piatra Neamț (Figura3). Pe de altă parte, la nivel județean, în anul 2014 șomerii înregistrați în mediul urban însumau un procent de 24,2% din total în timp ce, în anul 2023, doar 16,6% dintre șomerii din Neamț locuiau în orașe.
Figura 3. Evoluția numărului de șomeri înregistrați în centrele urbane ale județului Neamț
În ceea ce privește numărul de întreprinderi active din centrele urbane ale județului Neamț, se constată o creștere constantă a acestuia în ultimii zece ani, deși ponderea lor din numărul total al întreprinderilor din județ a scăzut ușor (de la 63% în 2013 la 56% în 2022) multe dintre acestea localizându-se în mediul rural (Figura4). În anul 2022 cele mai multe întreprinderi nou create în mediul urban au fost din domeniul comerțului, transporturilor și al serviciilor, majoritatea fiind localizate în Piatra Neamț – un număr de 553, Roman – 260, Târgu Neamț – 92, Roznov – 34 și Bicaz – 32.
Figura 4. Evoluția numărului de întreprinderi active din centrele urbane ale județului Neamț
Cifra de afaceri a întreprinderilor active din orașele județului Neamț relevă, de asemenea, o tendință de creștere. Astfel, cele localizate în municipiile Piatra Neamț și Roman dețin un avans considerabil față de cele situate în orașe (Figura 5).
Figura5. Evoluția cifrei de afaceri a întreprinderilor active din centrele urbane ale județului Neamț
Sursa: Registrul statistic al întreprinderilor (REGIS)
Analiza profilului întreprinderilor din orașele județului Neamț relevă o tendință predominantă a sectorului terțiar, comerțul și serviciile dominând mediul economic urban, cu excepția municipiului Roman, acolo unde se remarcă un sector industrial mai conturat. Astfel, la nivelul anului 2022 numărul mediu al salariaţilor întreprinderilor active după principalele sectoare economice de activitate (conform CAEN) evidențiază faptul că în majoritatea centrelor urbane predomină activitățile din domeniul comerțului cu ridicata și amănuntul, urmate de alte activități profesionale și de servicii, de industrie prelucrătoare, construcții și transporturi. Astfel municipiul Piatra Neamț are cel mai mare număr de salariați în sectoarele de suport și servicii, comerţ și industrie prelucrătoare, municipiul Roman – în industria prelucrătoare, urmată de comerț și servicii, în orașul Bicaz predomină angajatorii din sectoarele transporturi și depozitare, comerț și construcții, în timp ce în orașele Roznov și Târgu Neamț – cei din comerț, industrie prelucrătoare și servicii (Figurile 6-8). Se poate evidenția, astfel, la nivel județean, un centru urban cu funcție predominant administrativă (datorită localizării sediului principalelor instituții ale administrației publice locale) și de servicii (reședința Piatra Neamț), două cu funcție industrială din ce în ce mai dezvoltată (Roman și Târgu Neamț) și două cu funcții mixte (Bicaz și Roznov).
Figura 6. Numărul mediu al salariaților pe principalele sectoare de activitate în Piatra Neamț și Roman (2022)
Sursa: Registrul statistic al întreprinderilor (REGIS)
Figura 7. Numărul mediu al salariaților pe principalele sectoare de activitate în Bicaz și Târgu Neamț (2022)
Sursa: Registrul statistic al întreprinderilor (REGIS)
Figura 8. Numărul mediu al salariaților pe principalele sectoare în orașul Roznov (2022)
Sursa: Registrul statistic al întreprinderilor (REGIS)
Dezvoltarea economică, și nu numai, a oricărui centru urban este în mare măsură condiționată de accesibilitatea acestuia, de infrastructura de transport precum și de poziția în teritoriu. Din acest punct de vedere municipiul Roman pare să fie mai avantajat prin prisma situării sale în proximitatea drumului european E85, pe traseul viitoarei autostrăzi A7, la 86 km de Iași (pol regional de creștere) și la 43 km de Bacău. Transportul feroviar nu avantajează în mod particular zonele urbane ale județului Neamț, cea mai importantă magistrală feroviară fiind Magistrala 509 Bacău – Piatra Neamţ – Bicaz, derivată din magistrala feroviară ce leagă capitala de nordul țării. Cele mai apropiate aeroporturi care asigură conexiunea pe calea eriană a centrelor urbane ale județului Neamț sunt cele situate în Bacău, Suceava, respectiv Iași.
Referitor la utilitățile și la echiparea edilitară a centrelor urbane ale județului Neamț se remarcă o evoluție pozitivă cu referire la indicatori, precum lungimea totală a conductelor de canalizare, a celor de distribuție a gazelor sau a apei potabile, indicatori care au înregistrat creșteri semnificative în ultimii zece ani. De asemenea, lungimea străzilor orășenești modernizate a crescut în toate cele cinci centre urbane ale județului, deși ultimele date înregistrate arată ușoare descreșteri (Tabel 6).
| 2014 | 2015 | 2016 | 2017 | 2018 | 2019 | 2020 | 2021 | 2022 | 2023 | |
| Piatra Neamț | 183,2 | 184,4 | 185,1 | 193,5 | 193,5 | 193,5 | 201,4 | 197,8 | 181,9 | 186,4 |
| Roman | 193 | 193 | 193 | 193 | 193 | 193 | 193 | 190,6 | 180,4 | 180 |
| Bicaz | 24,9 | 28,6 | 28,6 | 28,6 | 28,6 | 30 | 30 | 30 | 27 | 27 |
| Roznov | 35,8 | 35,8 | 35,8 | 35,8 | 35,8 | 35,8 | 35,8 | 36,1 | 32,2 | 32,2 |
| TârguNeamț | 66,9 | 66,9 | 66,9 | 95,9 | 95,9 | 95,9 | 95,9 | 96,6 | 95,7 | 96,5 |
Tabel 6. Lungimea străzilor orășenești modernizate în centrele urbane ale județului Neamț (km)
Pentru a asigura buna funcționalitate a unui oraș este necesară dezvoltarea unei rețele performante de transport urban și intraurban. Conform analizelor realizate în cadrul Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă a Municipiilor Piatra Neamț și Roman s-a constatat o utilizare redusă a transportului în comun, cele mai multe deplasări în interiorul acestora realizându-se cu autoturismele personale. Distribuția modală a deplasărilor din municipiul Piatra Neamț evidențiază faptul că 51,3% dintre locuitori se deplasează cu autoturismul sau motocicleta proprie, 7% folosesc transportul public, 40,7% merg pe jos și doar 1% preferă bicicleta[4]. În cazul municipiului Roman, 32% dintre subiecții anchetei realizate de autoritățile locale se deplasează cu autoturismul personal, 7% preferă car sharing-ul, 4% taxiul, 25% merg pe jos, 25% folosesc transportul public, iar 7% bicicleta[5].
Pe lângă dotarea tehnico-edilitară, o componentă importantă a unei zone urbane durabile și totodată un indicator strâns legat de calitatea vieții o reprezintă suprafața spațiilor verzi. Ținta comunitară stabilită de Uniunea Europeană în anul 2013 este de 26 m² de spațiu verde pe cap de locuitor, însă momentan acest obiectiv este atins doar de orașul Roznov, deși creșteri importante ale valorii acestui indicator s-au constatat și în cazul municipiilor Piatra Neamț și Roman (Figura9).
Figura 9. Evoluția spatiilor verzi (m²/locuitor domiciliat) în centrele urbane ale județului Neamț
Concluzii:
Județul Neamț beneficiază de un sistem urban echilibrat din punct de vedere teritorial, sistem format din două municipii (Piatra Neamț, Roman) și trei orașe (Roznov, Bicaz, Târgu Neamț). Reședința, Piatra Neamț, are o poziționare centrală în raport cu axele de dezvoltare ale județului (vest – nord-vest, Piatra Neamț – Bicaz și Piatra Neamț – Târgu Neamț, orientată spre sectorul turistic; est – Piatra Neamț – Roman, respectiv sud – Piatra Neamț – Roznov, bazate cu prioritate pe transporturi, industrie și comerț). Analiza evoluției recente a centrelor urbane din județul Neamț prin prisma indicatorilor statistici evidențiază, pe de o parte, existența unei crize demografice, iar pe de altă parte conturarea unui mediu economic din ce în ce mai dinamic, corelat cu scăderi ale numărului de șomeri, creșteri ale populației ocupate și diversificarea sectoarelor de activitate. Se observă, de asemenea, mai ales în cazul municipiilor Piatra Neamț și Roman, o expansiune către zonele periferice odată cu extinderea spațiului construit sau cu localizarea platformelor industriale, ceea ce a determinat o tendință de urbanizare a acestora (dezvoltarea unei infrastructuri similare cu cea din orașe și creșterea standardului de viață). Utilitățile și echiparea teritoriului aparținând orașelor și municipiilor din Neamț au suferit și ele transformări, aflându-se într-o evoluție constant pozitivă în ultimii zece ani deși, în ceea ce privește infrastructura de transport, nu s-au constatat progrese foarte mari. Din analiza situației economice recente se constată faptul că orașele din Neamț au depășit perioada de tranziție printr-un proces de restructurare industrială și de orientare către sectorul serviciilor și turismului, însă sunt din ce în ce mai afectate de declinul demografic ce influențează piața muncii și are impact direct în evoluția oricărui centru urban.
Varianta completă în format pdf.
[1]https://documents1.worldbank.org/curated/en/448771499322731333/pdf/116400-ROMANIAN-REVISED-PUBLIC-Magnet-Cities-Migration-and-Commuting-in-Romania-RO.pdf
[2]Indicele de îmbătrânire demografică a populaţiei reprezintă numărul persoanelor vârstnice (de 65 ani şi peste) care revine la 100 de persoane tinere (sub 15 ani).
[3]Raportul de dependenţă demografică este raportul dintre numărul persoanelor de vârstă „dependentă” (persoane sub 15 ani şi de 65 ani si peste) şipopulaţia în vârstă de muncă (15-64 ani) exprimat la 100 de persoane
[4]Planul de MobilitateUrbanăDurabilă a Municipiului Piatra Neamț
